Joseph Marlin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Joseph Marlin
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Sebeș, România Modificați la Wikidata
Decedatmai 1849 (24 de ani) Modificați la Wikidata
Pressburg, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
scriitor Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata

Joseph Marlin, alternativ Josef Marlin, (n. 27 august 1824, Sebeș, d. 30 mai 1849, Pojon, azi Bratislava) a fost un jurnalist și scriitor de limbă germană din Transilvania.

Marlin a studiat la Viena, iar din 1847 a fost învățător privat la Pesta și redactor la ziarul Pester Zeitung. În timpul revoluției de la 1848 a avut o poziție unionistă, publicând un „Program politic pentru sașii ardeleni” în care propune reforme liberale în diferite domenii (administrativ, școlar, bisericesc), dar pe baza primatului limbii și instituțiilor maghiare[2]. Aceasta i-a determinat pe redactorii la gazeta Siebenbürger Bote să-l numească Pester Nationalgardist und filius perditus patriae (promotor al naționalismului maghiar și fiu pierdut al patriei) [3]. Marlin s-a distanțat însă începând din vara anului 1848 de revoluția maghiară. Din 1849 s-a aflat iarăși la Viena. A colaborat și la Augsburger Allgmeine Zeitung. A murit de holeră în același an.

În cei nici 25 de ani cât a avut de trăit Joseph Marlin ne-a lăsat o operă bogată, mai multe romane și povestiri și o lirică inovativă pentru literatura germană din Transilvania din aceea vreme. În ciclul Geschichten des Ostens (Povestiri din Est) Marlin oferă o imagine a lumii multinaționale din sud-estul Europei. Primul său roman, Attila, îl are ca erou nu pe regele hunilor din titlu, ci pe conducătorul goților Walamir. Aceste aspecte sunt accentuate și în nuvelele sale: Das einsame Haus (Casa singuratică), Baba Noak, Der Walache (Vlahul) sau în fragmentul de roman publicat postum Horra, Kriegs- und Friedensbilder aus dem Volksleben der Rumänen oder Walachen in Siebenbürgen (Horra, imagini de război și pace din viața românilor sau vlahilor în Transilvania). Marlin s-a interesat și pentru poezia populară română.[4] A scris de asemenea și o piesă de teatru, Klara von Visegrad, care însă s-a pierdut.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Politische Kreuzzüge im Sachsenland, Hermannstadt (Sibiu) 1847
  • Attila, Zuchtruthe Gottes, Beben der Welt, 3 volume, Heckenast, Pest 1847
  • Sulamith, 2 volume, Pest 1848
  • Jenseits der Wälder, Siebenbürgische Erzählungen, 2 volume, Pest 1850
  • Ausgewählte Schriften redactat de Astrid Connerth, Editura de Stat, București 1958

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marlin, Joseph (BLKÖ)[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Personalități săsești ale revoluției de la 1848 / 1849 în Transilvania
  3. ^ de http://www.siebenbuergen-institut.de/zs/volltext/zfsl1997_15-30.pdf Am Vorabend der Union. Ein Schreiben aus Hermannstadt an die Frankfurter Nationalvertretung 1848 (În ajunul uniunii. O scrisoare din Sibiu către Adunarea Națională din Frankfurt 1848), Hans Schenk
  4. ^ de ADZ - Deutsch-rumänische Interferenzen

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Oskar Wittstock, J. Marlin: Ein Beitrag zur sächsischen Literaturgeschichte der vierziger Jahre (J. Marlin: O contribuție la istoria literaturii săsești din anii 1840), în Archiv für Landeskunde, volumul 26, Sibiu 1895
  • Lexikon der Siebenbürger Sachsen (Dicționar al sașilor transilvăneni), (Articol de Stefan Sienerth), Innsbruck 1993, ISBN 3-85373-140-6

Legături externe[modificare | modificare sursă]