Josep Comas i Solà

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Josep Comas i Solà
Josep Comas Sola.jpg
Date personale
Nume la naștereJosé Comas y Solá Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Barcelona, Spania Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[4][2][3] Modificați la Wikidata
Barcelona, Spania Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Spain.svg Spania Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universidad de Barcelona[*][[Universidad de Barcelona (university in Catalonia, Spain)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieObservatorul Fabra  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Jules-Janssen ()

Josep Comas i Solà (în catalană) sau José Comas y Solá (în spaniolă) (Barcelona, 19 decembrie 18682 decembrie 1937) a fost un astronom spaniol catalan.[5] [6][7][8][9][10][11][12][13][14]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Laureat al Universității din Barcelona în științe fizice și matematice, și-a început cariera la Observatorul Catalan de la Sant Feliu de Guíxols, unde a lucrat din 1897 până în 1899.[15] Din 1902 până în 1904 a condus lucrările de construcție ale Observatorului Fabra, pe muntele Tibidabo la Barcelona, devenind primul director al acestuia[16], funcție pe care a avut-o până la moartea sa survenită în 1937.[17]

În 1910 a fost primit în Academia Regală de Științe și Arte din Barcelona.[18] În 1911 a fost unul dintre fondatorii și primul președinte al Sociedad Astronómica de España y América (în română: „Societatea astronomică di Spania și din America”)[19].

A condus Revista de la Sociedad Astronómica de España y América o Urania și Boletín del Observatorio Fabra (secțiunea Astronomica.[20]

Contribuțiile lui Josep Comas i Solà la cultura spaniolă au mers și dincolo de astronomie. A fost unul dintre fondatorii primei stații spaniole de radio, EAJ-1 Radio Barcelona,[21] cât și între cei ai primei societăți aeronautice spaniole, Associació de Locomoció Aèria, creată în 1908.[22][23] În sfârșit, s-a interesat și de seismologie.[24]

Descoperiri[modificare | modificare sursă]

A observat planetele, între care Marte și Saturn, măsurând perioada de rotație acesteia din urmă. A scris multe cărți popularizând astronomia și a fost primul președinte al Sociedad Astrónomica de España y América.

A descoperit cometa periodică 32P/Comas Solá și a codescoperit cometa neperiodică C/1925 F1 (Shajn-Comas Sola). A mai descoperit și câțiva asteroizi.
Asteroizii 1102 Pepita (de la pseudonimul său, Pepito) și 1655 Comas Solá îi poartă numele.

În 1907, a declarat că a observat întunecarea limbului lui Titan, un satelit al lui Saturn, dovedind, pentru prima dată, că acest corp posedă o atmosferă.[25]

Asteroizi descoperiți: 11
804 Hispania 20 martie 1915
925 Alphonsina 13 ianuarie 1920
945 Barcelona 3 februarie 1921
986 Amelia 19 octombrie 1922
1102 Pepita 5 noiembrie 1928
1117 Reginita 24 mai 1927
1136 Mercedes 30 octombrie 1929
1188 Gothlandia 30 septembrie 1930
1626 Sadeya 10 ianuarie 1927
1655 Comas Sola 28 noiembrie 1929
1708 Pólit 1 decembrie 1929

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Josep Comas i Solà a fost un activ popularizator al astronomiei; a scris peste 1.500 de articole între 1883 și 1937 pentru cotidianul La Vanguardia.[26][27]

În afară de articole de popularizare, a scris numeroase articole științifice de astronomie și de seismologie.[28]

A scris, de asemenea, diferite cărți de astronomie, între care El cielo, Novísima astronomía ilustrada în 1927, și Astronomía în 1935.[29]

  • J. Comas i Solà: Astronomía y Ciencia General (1907)
  • J. Comas i Solà: El cielo. Novísima astronomía ilustrada (1929, Casa Editorial Seguí). A fost timp de mai mulți ani o referință permanentă pentru împătimiții de știință.
  • J. Comas i Solà: Astronomía (1952, Editorial Labor, S.A., ISBN 84-335-5201-5)
  • J. Comas i Solà: Astronomía (1970, Editorial Ramón Sopena, S.A., ISBN 84-303-0169-0)
  • J. Comas i Solà: Astronomía, tom 1 (Espasa-Calpe, S.A., ISBN 84-239-6722-0)
  • J. Comas i Solà: Astronomía, tom 2 (Espasa-Calpe, S.A., ISBN 84-239-6723-9)
  • J. Comas i Solà: El espiritismo ante la ciencia: estudio crítico sobre la mediumnidad (1986, Alta Fulla Editorial, ISBN 84-86556-10-4)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://w151.bcn.cat/opac/doc?q=(++naixements++1868+)+&start=3&rows=1&sort=msstored_fld81%20asc  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Josep Comas Solà, Enciclopèdia de l'esport català 
  3. ^ a b Josep Comas Solà, Diccionario biográfico español, accesat în  
  4. ^ Josep Comas i Solà, Gran Enciclopèdia Catalana 
  5. ^ Cassini at Saturn: Huygens results, p. 31, p. 61
  6. ^ Titan, p. xiv
  7. ^ Encyclopedia of the Solar System, p. 831
  8. ^ Titan from Cassini–Huygens, p. 9
  9. ^ The Cassini–Huygens mission: overview, objectives, and Huygens istrumentarium, p. 419
  10. ^ José Comas y Solá, un barcelonés con estrella
  11. ^ Josep Comas i Solà: divulgador científico
  12. ^ 1915: Descubrimiento del primer asteroide por científicos españoles
  13. ^ Villa Urania de Josep Comas i Solà
  14. ^ José Comas i Solá, astrónomo
  15. ^ ca Observatori Català
  16. ^ ca Observatori Fabra
  17. ^ en Communicating Science in 20th Century Europe
  18. ^ fr Leon van Aerschodt, Nécrologie: José-Comas Solâ (1868-1937), Ciel et Terre, vol. 54, pag. 146, 1938
  19. ^ es La Sociedad Astronómica de España y América, asociación científica decana de España
  20. ^ es Josep Comas i Solà: divulgador científico
  21. ^ es ESPAÑOLA
  22. ^ ca Centenari del primer vol a motor a Catalunya in Butlletí de la Biblioteca Mercè Rodoreda, n. 49, febbraio 2010
  23. ^ ca DOS MATARONINS ENTRE ELS PIONERS DE L'AVIACIÓ CIVIL CATALANA di Rafel Soler i Fonrodona
  24. ^ es Estadìstica sismològica de 1909
  25. ^ en THE HUYGENS PROBE: SCIENCE, PAYLOAD AND MISSION OVERVIEW
  26. ^ en [1]
  27. ^ en SCIENCE AND MEDIA
  28. ^ ca Llegat Comas i Solà Astronomia
  29. ^ es Josep Comas i Solá - Parte II

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]