José Antonio Primo de Rivera

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
José Antonio Primo de Rivera y Sáenz de Heredia
FOTOGRAFIA DE JOSE ANTONIO PRIMO DE RIVERA.jpg
Primo de Rivera în 1934
Date personale
Nume la naștereJosé Antonio Primo de Rivera y Sáenz de Heredia Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Madrid, Spania[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (33 de ani)[7][1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Alicante, Spania[8][7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatGrave of José Antonio Primo de Rivera[*] Modificați la Wikidata
PărințiMiguel Primo de Rivera (tată)
Frați și suroriPilar Primo de Rivera[*]
Fernando Primo de Rivera y Sáenz de Heredia[*]
Miguel Primo de Rivera y Sáenz de Heredia[*]
Carmen Primo de Rivera[*] Modificați la Wikidata
NaționalitateSpaniol
CetățenieFlag of the Second Spanish Republic.svg Spania Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
OcupațieAvocat, Politician
Conducător Național al organizației Falanga Spaniolă
În funcție
1934 – 1936
Succedat deManuel Hedilla
Membru al Congresului Deputaților
În funcție
30 noiembrie 1933 – 7 ianuarie 1936

Partid politicNational Monarchist Union
Falanga Spaniolă (1933-1936)
Alma materUniversidad Central[*]
Semnătură
Firma de José Antonio Primo de Rivera.svg

José Antonio Primo de River y Sáenz de Heredia, Primul Duce de Primo de Rivera, Al treilea Marchiz de Estella (n. ,[1][2][3][4][5] Madrid, Spania[6][7] – d. ,[7][1][2][3][4][5] Alicante, Spania[8][7]) a fost un avocat, nobil și politician spaniol, cunoscut drept fondator al organizației Falanga Spaniolă. Acesta a fost primul fiu al dictatorului Miguel Primo de Rivera. În perioada Războiului Civil Spaniol a fost acuzat de conspirație și de organizarea unei revolte militare împotriva guvernului celei de-a Doua Republici Spaniole, fiind condamnat la moarte și executat în primele luni ale războiului.

Persoana sa a fost venerată pe parcursul războiului de către facțiunea naționalistă, iar după înființarea Spaniei franchiste a fost ridicat la rangul de martir.[9] Organismul de propagandă al guvernului Franco i-a utilizat riguros imaginea. Inscripția „José Antonio ¡Presente!” poate fi găsită în numeroase biserici din întreaga Spanie.

Viața[modificare | modificare sursă]

José Antonio Primo de Rivera s-a născut în Madrid pe 24 aprilie 1903, ca fiu al generalului Miguel Primo de Rivera, prim-ministru și dictator sub monarhia regelui Alfonso XIII al Spaniei. A moștenit din partea tatălui titlul de marchiz de Estella în provincia Navarra. Nu a fost niciodată căsătorit.

Mama sa a încetat din viață când el avea cinci ani, iar copilăria și-a petrecut-o alături de sora tatălui său. A fost educat acasă, unde a învățat limbile engleză și franceză. Ajuns la universitate, a început să frecventeze cursurile abia în al doilea an de licență. Își petrecea vacanțele de vară la moșia unchiului său unde practica echitația și vânătoarea.[10]

Primo de Rivera a fost admis la studii în cadrul Universității Complutense din Madrid, specializarea drept, unde a studiat între 1917 și 1923. A contribuit la organizarea uniunii studențești Federación Universitaria Escolar. A urmat în paralel studiile universitare și pe cele postuniversitare și a obținut concomitent licența și doctoratul în 1923.

După absolvire a ales opțiunea „Voluntar pentru un An” pentru a-și realiza pregătirea militară. A servit în cadrul Regimentului IX Cavalerie „Iacob Cel Mare”, încartiruit în Barcelona. A fost adus în fața curții marțiale în urma lovirii superiorului său, generalul de brigadă Gonzalo Queipo de Llano.

Queipo de Llano a redactat o scrisoare defăimătoare împotriva unchiului lui José Antonio și împotriva dictatorului însuși. José Antonio, pregătit să apere onoarea familiei jignite de generalul republican, s-a îndreptat spre cafeneaua în care cel anterior menționat obișnuia să-și țină discursurile, iar la aflarea veștii că acesta este autorul scrisorii i-a aplicat o lovitură spectaculoasă în urma căreia generalul s-a rostogolit pe spate, acțiunea care a declanșat o încăierare între acoliții lui José Antonio și cei ai generalului.[10]

Primo de Rivera a devenit avocat în 1925 și a deschis un birou de avocatură pe o stradă din Madrid.[11] În 1931 a primit titlul de „Perpetual Dean of the Illustrious College of Lawyers of Madrid”.[12] În 1931 a înființat „Agrupación al Servicio de la República”[12] și, paradoxal, a candidat pentru un post de deputat al coaliției monarhiste „Unión Monárquica Nacional”, însă nu a fost ales.[13]

A fost reținut pentru scurt timp în 1932 pe motiv că a colaborat cu generalul José Sanjurjo în încercarea sa de a realiza o lovitură de stat.[13]

Moartea[modificare | modificare sursă]

Pe 13 martie 1936 a fost arestat în Madrid și acuzat de posesie ilegală de arme. Nouă săptămâni mai târziu a fost transferat în închisoarea din Alicante. Securitatea acelei instituții era laxă, el reușind să comunice cu conspiratorii naționaliști prin intermediul poștei până la schimbarea directorului închisorii, moment în care celula i-a fost verificată. În urma cercetărilor s-au descoperit două pistoale și o sută de gloanțe; prin urmare a fost trimis la izolare. José Antonio a fost acuzat pe 3 octombrie 1936 de conspirație împotriva Republicii și insurecție militară, ambele fiind pedepsite cu moartea. Pe parcursul procesului Primo de Rivera s-a apărat singur.[14] A fost găsit vinovat pe 18 noiembrie 1936 și condamnat la moarte prin execuție de către un pluton de execuție.

S-a zvonit că republica le-a oferit naționaliștilor varianta unui schimb de prizonieri între Primo de Rivera și președintele republicii, Francisco Largo Caballero; varianta ar fi fost refuzată de Francisco Franco. Alții susțin că guvernul republican ar fi cel care a refuzat schimbul, iar generalul Franco ar fi inițiat o serie de raiduri prin care a încercat să-l elibereze pe José Antonio din închisoarea Alicante.[15] Cu toate acestea, moartea fondatorului falangismului a reprezentat eliminarea unui adversar formidabil al generalului. Franco l-a caracterizat pe José Antonio drept un „playboy fandosit”.

Ultimul roman al Elizabethei Bibesco, The Romantic, publicat în 1940, începe cu o dedicație pentru Jose Antonio Primo de Rivera: „To Jose Antonio Primo de Rivera. I promised you a book before it was begun. It is yours now that it is finished -- Those we love die for us only when we die--”. Aceasta l-a cunoscut în timpul șederii în Madrid alături de soțul ei, Antoine Bibesco, ambasador între 1927-1931.[16]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d José Antonio Primo de Rivera, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Jose Antonio Primo de Rivera, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ a b c d Jose Antonio Primo de Rivera marques de Estella, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d José Antonio. Marqués de Estella (III), Duque de Primo de Rivera (I) Primo de Rivera y Sáenz de Heredia, Spanish Biographical Dictionary, accesat în  
  6. ^ a b „José Antonio Primo de Rivera”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b c d e f Примо де Ривера Хосе Антонио, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ a b „José Antonio Primo de Rivera”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Stanley G. Payne (). Fascism in Spain, 1923–1977. Univ. of Wisconsin Press. p. 232. 
  10. ^ a b „Vida castrense de José Antonio primo de Rivera en Barcelona, contada por D. Leoncio Jiménez Cano, compañero de servicio militar (1922-1923)”. Accesat în . 
  11. ^ „José Antonio Primo de Rivera y Sáenz de Heredia”. Accesat în . 
  12. ^ a b „La influencia de Ortega y Gasset en José Antonio”. Accesat în . 
  13. ^ a b „Semblanza de José Antonio Primo de Rivera”. Accesat în . 
  14. ^ „INTERROGATORIO DE JOSÉ ANTONIO PRIMO DE RIVERA Y SÁENZ DE HEREDIA, EN EL PROCESO CELEBRADO EN ALICANTE, EL 16 DE NOVIEMBRE DE 1936”. Accesat în . 
  15. ^ Francisco J. Romero Salvadó (). Historical Dictionary of the Spanish Civil War. Scarecrow Press. p. 69. 
  16. ^ Elizabeth Bibesco, The Romantic, William Heinemann, London, 1940. See: Tereixa Constenla, El Pais, Madrid, October 1, 2015; James Badcock and Gordon Rayner, The Telegraph, London, October 2, 2015

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • José Antonio Primo de Rivera - Anthology (edited by Gonzalo Torrente Ballester), Ediciones Prensa del Movimiento, Madrid, 1950. Traducere engleză
  • Payne, Stanley G. (1961) Falange. A History of Spanish Fascism. Stanford University Press
  • Thomas, Hugh. "The Hero in the Empty Room: Jose Antonio and Spanish Fascism," Journal of Contemporary History (1966) 1#1 pp. 174–182 in JSTOR
  • Velarde Fuertes, Juan. "José Antonio y la economía" Grafite ediciones. ISBN 84-96281-10-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de José Antonio Primo de Rivera