Jean Deny
| Jean Deny | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Kiev, Imperiul Rus[3] |
| Decedat | (84 de ani)[1][4][2] Gérardmer(d), Lorraine(d), Franța[3] |
| Înmormântat | cimetière de Gérardmer[*] |
| Copii | Louis Deny[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | lingvist filolog[*] cadru didactic universitar[*] orientalist[*] slavist[*] turcolog[*] iranologist[*] traducător |
| Limbi vorbite | limba franceză[1] limba poloneză limba rusă limba ucraineană limba arabă limba turcă limba persană |
| Studii | Liceul Richelieu din Odesa[*] Lycée Louis-le-Grand faculté de droit et des sciences économiques de Paris[*] École nationale des langues orientales vivantes[*] |
| Profesor pentru | Louis Bazin[*] |
| Limbi | limba franceză |
| Patronaj | ministère de l'Europe et des Affaires étrangères[*] École nationale des langues orientales vivantes[*] Facultatea de Litere din Paris[*] Universitatea Georgetown |
| Note | |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] |
Modifică date / text  | |
Jean Deny (n. , Kiev, Imperiul Rus – d. , Gérardmer(d), Lorraine(d), Franța) a fost un lingvist și gramatician francez, specializat în limbile orientale.
Prin lucrările sale, în special traducerea documentelor otomane, Jean Deny a avut un rol important în dezvoltarea studiilor otomane, dar și a studiilor popoarelor înconjurătoare otomanilor, precum studiile române.[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Jean Deny” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ a b „AlKindi”. Wikidata Q101207543.
- ^ a b group of authors. „Internetowa encyklopedia PWN” (în poloneză). Internetowa encyklopedia PWN[*]. Wikidata Q4041526.
- ^ „Jean Joseph Thaddée Deny” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227.
- ^ Mehmet, p. XI
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Mehmet, M. A.; Documente turcești privind istoria României, Vol I, 1455-1774, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976.
