Sari la conținut

Jarmila Kratochvílová

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jarmila Kratochvílová
Jarmila Kratochvílová
Jarmila Kratochvílová ()
Date personale
Născută (75 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Golčův Jeníkov⁠(d), Vysočina, Cehia[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehia
 Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Ocupațiesemifondistă[*]​
sprinter[*]​
atletă[*]​
sportivă
antrenoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitecehă[9] Modificați la Wikidata
Înălțime171 cm  Modificați la Wikidata
Greutate68 kg  Modificați la Wikidata
ȚarăCehoslovacia[10]  Modificați la Wikidata
Sportatletism  Modificați la Wikidata
Probeatletism[11]
sport[11]  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1980  Modificați la Wikidata
Recordul personal
  • Pistă lungă[a]
  • 100 m: 11,09 (1981, NR)
  • 200 m: 21,97 (1981, NR)
  • 400 m: 47,99 (1983, NR)[b]
  • 800 m: 1:53,28 (1983, WR)
  • Pistă scurtă[c]
  • 200 m: 22,76 i (1981, NR)
  • 400 m: 49,59 i (1982, NR)[b]
Prezență online
Medalii
Atletism feminin
Reprezentând Cehoslovacia Cehoslovacia
Competiție 1-ul 2-a 3-a
Jocuri Olimpice 0 1 0
Campionate Mondiale 2 1 0
Campionate Europene 0 2 0
Campionate Europene în sală 4 1 0
Probă 1-ul 2-a 3-a
200 m 1 0 0
400 m 4 3 0
800 m 1 0 0
ștafetă 4 × 400 m 0 2 0
Jocurile Olimpice
ArgintMoscova 1980400 m
Campionate Mondiale
AurHelsinki 1983400 m
AurHelsinki 1983800 m
ArgintHelsinki 1983ștafetă 4 × 400 m
Campionate Europene
ArgintAtena 1982400 m
ArgintAtena 1982ștafetă 4 × 400 m
Campionate Europene în sală
AurGrenoble 1981400 m
AurMilano 1982400 m
AurBudapesta 1983400 m
AurGothenburg 1984200 m
ArgintViena 1979400 m
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jarmila Kratochvílová (n. , Golčův Jeníkov⁠(d), Vysočina, Cehia) este o fostă atletă cehoslovacă.[13] A fost medaliată cu argint la Jocurile Olimpice din 1980 la proba de alergare 400 de metri. În 1983, a stabilit recordul mondial la 800 de metri, care este încă în vigoare și este în prezent cel mai longeviv record mondial de atletism. De la stabilirea acestuia, doar două atlete – Pamela Jelimo⁠(d) din Kenya (2008) și Caster Semenya din Africa de Sud (2018) – au ajuns la o secundă distanță de reușita lui Kratochvílová.[14]

Dublă campioană mondială, Kratochvílová a câștigat probele de 400 de metri și 800 de metri la Campionatul Mondial de Atletism din 1983, stabilind un record mondial la 400 m, care a rămas în vigoare timp de doi ani. De asemenea, a câștigat o medalie de argint la ștafeta 4 × 400 de metri la același campionat.

Jarmila Kratochvílová a concurat și la probe în sală. În 1982, a stabilit recordul mondial în sală la proba de 400 de metri, cu un timp de 49,59 secunde; un record care a rămas neatins până în 2023.

Carieră

[modificare | modificare sursă]

Carieră timpurie

[modificare | modificare sursă]

Primul eveniment sportiv major al lui Kratochvílová a avut loc în februarie 1979. La Campionatul European de Atletism în sală din 1979, desfășurat la Viena, ea a alergat 400 de metri în 51,81 secunde, doborând propriul record național și câștigând o medalie de argint, la doar 0,01 secunde în spatele alergătoarei britanice Verona Elder⁠(d).[15] Kratochvílová a fost una dintre cele patru atlete din țara sa selectate pentru cea de-a doua ediție a Cupei mondiale de atletică ușoară⁠(d), desfășurată în august 1979. Două coechipiere erau de rezervă, astfel încât au participat propriu-zis doar ea și Helena Fibingerová⁠(d), medaliată cu argint la aruncarea greutății. Ea a concurat în echipa Europei în proba de ștafetă 4 × 400 m,[16] alături de Karoline Käfer⁠(d), Elke Decker⁠(d) și Irena Szewińska, obținând un timp de 3:27,4, la egal cu echipa Statelor Unite, clasată pe locul trei, și la șapte secunde în spatele câștigătoarei Germania de Est.[17]

1980: Medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Moscova

[modificare | modificare sursă]

Kratochvílová a făcut parte din delegația cehoslovacă la Jocurile Olimpice de vară din 1980. A terminat pe locul trei în semifinala probei de 400 de metri.[18] A câștigat o medalie de argint a doua zi în finală, ajungând la finiș în spatele deținătoarei recordului mondial Marita Koch. Timpul ei de 49,46 secunde a marcat prima dată când a parcurs distanța în mai puțin de 50 de secunde; totodată, a stabilit un nou record național.[19]

1981: Primul record mondial la 400 m în sală

[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 1981, Kratochvílová a doborât recordul mondial în sală la proba de 400 de metri la un eveniment internațional organizat la Viena, cu 49,64 secunde.[20] La 6 iunie 1981, a participat la evenimentul Pravda-Televise-Slovnaft de pe Štadión Pasienky⁠(d) din Bratislava, unde a câștigat proba de 100 de metri cu un record personal și național de 11,09 secunde. În aceeași seară, la mai puțin de două ore distanță, a alergat în proba de 200 de metri, câștigând-o și pe aceasta și stabilind un al alt record național, cu un timp de 21,97 secunde.[21]

În luna septembrie aceluiași an, Kratochvílová a participat la Cupa mondială de atletică ușoară din 1981⁠(d), care s-a desfășurat pe Stadionul Olimpic din Roma. Ea a terminat pe locul doi în finala de 200 de metri, după americanca Evelyn Ashford, obținând un timp de 22,31 secunde. O oră și jumătate mai târziu, Kratochvílová a alergat în etapa principală a ștafetei 4 × 400 m în cadrul echipei europene alături de britanicele Michelle Scutt⁠(d), Verona Elder⁠(d) și Joslyn Hoyte-Smith⁠(d), cedând doar echipei Germaniei de Est. La proba de 400 de metri, desfășurată duminică seara, ea a plasat un record al cupei și unul național, cu un timp de 48,61 secunde.[22]

1982: Al doilea record mondial la 400 m în sală

[modificare | modificare sursă]

În martie 1982, Kratochvílová a câștigat aurul la proba de 400 de metri la Campionatul European de Atletism în sală din 1982, desfășurat la Milano, devansându-le pe Dagmar Rübsam⁠(d) din Germania de Est și Gaby Bußmann⁠(d) din Germania de Vest. Timpul ei de 49,59 secunde a fost mai bun cu 0,05 secunde decât anteriorul record mondial în sală.[23]

În septembrie 1982 a avut loc Campionatul European de Atletism de la Atena. Kratochvílová a alergat pe culoarul 2 în semifinalele probei de 400 de metri, încetinind în a doua jumătate a cursei, dar în cele din urmă câștigând cursa.[24] A doua zi, a luat locul doi în finală depășind-o pe compatrioata Taťána Kocembová⁠(d), dar în spatele Maritei Koch, care a stabilit un record mondial (rezultatul lui Kratochvílová a fost și el mai bun decât recordul precedent).[25] Câteva zile mai târziu, Kratochvílová a făcut parte din echipa Cehoslovaciei în proba de ștafetă 4 × 400 m, care a stabilit un timp record național de 3:22,17 și a câștigat o medalie de argint, cedând Germaniei de Est, care a stabilit un record mondial.[26]

1983: Record mondial la 800 m și 400 m și dublu campion mondial

[modificare | modificare sursă]

În iulie 1983, Kratochvílová a doborât recordul mondial la 800 m pe Stadionul Olimpic din München, cu un timp de 1:53,28.[27] La Campionatul Mondial de Atletism din 1983, desfășurat la Helsinki, ea a câștigat proba de 400 m cu un record mondial de 47,99 secunde.[28] Deși finala de 800 de metri a avut loc la doar o jumătate de oră după semifinalele de 400 de metri,[29] Kratochvílová a câștigat aurul la 800 de metri, parcurgând al treilea cel mai bun timp înregistrat vreodată – 1:54,68. A treia sa medalie la campionat a venit la ștafeta 4 × 400 m, unde a luat argintul în cadrul echipei Cehoslovaciei.[30]

Carieră ulterioară

[modificare | modificare sursă]

Din cauza boicotului Jocurilor Olimpice de vară din 1984⁠(d), Cehoslovacia nu a trimis o delegație la ediția respectivă din orașul american Los Angeles, astfel Kratochvílová nu a avut ocazia să concureze.[31]

Sportiva și-a încheiat cariera sportivă în 1987.[31]

După retragerea din competiții, Kratochvílová a lucrat ca antrenoare de atletism, inclusiv în cadrul echipei naționale a Cehiei.[32] Ea a antrenat-o pe Ludmila Formanová⁠(d), care a devenit campioană mondială la 800 de metri în 1999.[33]

Acuzații de dopaj

[modificare | modificare sursă]

Rezultatele remarcabile ale Jarmilei Kratochvílová și constituția sa fizică musculoasă considerată atipică[34] au stârnit zvonuri despre dopaj.[35] Kratochvílová a respins acuzațiile. Deși în 2006 ziarul ceh Mladá fronta Dnes⁠(d) a scris că a descoperit existența unei campanii de dopaj conduse de autoritățile cehoslovace, aceasta nu ar fi implicat-o pe Kratochvílová, în ciuda faptului că este cea mai cunoscută atletă din țara sa.[36] Ea și antrenorul ei, Miroslav Kváč, susțin că rețeta recordurilor ei au fost antrenamentul riguros și dozele mari de vitamina B12, o afirmație tratată cu scepticism de mai mulți activiști antidoping.[37] În 2017, ea a criticat propunerea Asociației Europene de Atletism de a înlătura suspiciunile de dopaj prin anularea tuturor recordurilor mondiale stabilite înainte de 2005.[37]

Moștenire

[modificare | modificare sursă]

Recordul mondial la 400 de metri stabilit de Kratochvílová în 1983, și anume 47,99 secunde, a rămas în vigoare timp de doi ani, când a fost doborât de marea ei rivală, Marita Koch. Recordul mondial la 400 de metri stabilit de Koch – 47,60 secunde – este încă în vigoare.

Recordul mondial în sală stabilit de Kratochvílová în 1982 – 49,59 secunde – a fost doborât abia la 19 februarie 2023 de neerlandeza Femke Bol, reușita acesteia fiind 49,26 secunde.[38][39][40]

Recordul ei mondial la 800 de metri este cel mai vechi record în vigoare din atletismul masculin și feminin. Campioana olimpică din 1996, Svetlana Masterkova⁠(d), l-a descris drept „... foarte rapid. Este imposibil ca femeile să alerge atât de repede. Va dura 100 de ani”.[41]

Kratochvílová a avut o evoluție sportivă relativ târzie, alergând sub 53 de secunde în cursa de 400 de metri abia la vârsta de 27 de ani și stabilind recordurile mondiale la 32 de ani.[42]

Prima sa biografie, scrisă împreună cu antrenorul Miroslav Kváč, a fost publicată în 1985.[43] În 2013 a fost publicată o a doua biografie despre ea, intitulată Fenomén Jarmila („Fenomenul Jarmila”). Pe lângă cariera sa competitivă, cartea divulgă detalii despre viața ei ulterioară ca antrenoare.[43]

Premii și recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

Kratochvílová a fost numită Sportivul Anului din Cehoslovacia⁠(d) de două ori: în 1981 și în 1983.[44] În 1983 a mai fost recunoscută drept Sportivul European al Anului⁠(d),[45] precum și Atletul Anului conform revistei americane Track & Field News⁠(d).[46]

Sportiva a fost distinsă cu Kamenná medaile („Medalia de piatră”) de către regiunea sa natală Vysočina în 2009.[33] A mai primit Medalia de Merit⁠(d) de la președintele ceh Miloš Zeman în octombrie 2013.[47]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Cele mai bune reușite pe pista de 400 de metri în aer liber (long track)
  2. 1 2 Fost record mondial (WR)
  3. ↑ La 1 noiembrie 2023, World Athletics a înlocuit termenul „în sală” (indoor) cu „pistă scurtă” (short track) pentru cursele care au loc în sală pe pista de 200 de metri.[12]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Jarmila Kratochvílová”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  2. ↑ „The Fine Art Archive”. Wikidata Q10855166. Accesat în .
  3. ↑ „Jarmila Kratochvilova”. banca de date a Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism[*]. Wikidata Q54960205. Accesat în .
  4. ↑ „Jarmila Kratochvílová”. Regional Database of the Central Bohemian Research Library in Kladno[*]. Wikidata Q105821202. Accesat în .
  5. ↑ „Národní autority České republiky”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  6. ↑ „abART”. abART[*]. Wikidata Q107456632. Accesat în .
  7. ↑ „Regional Database of the Central Bohemian Research Library in Kladno”. Regional Database of the Central Bohemian Research Library in Kladno[*]. Wikidata Q105821202. Accesat în .
  8. ↑ „regionální databáze Krajské knihovny Vysočiny” (în cehă). Wikidata Q125582843. Accesat în .
  9. ↑ „Jarmila Kratochvílová”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  10. ↑ „Jarmila Kratochvílová” (în engleză). Olympedia[*]. . Wikidata Q95606922. Accesat în .
  11. 1 2 „Jarmila Kratochvílová”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  12. ↑ „World Athletics to create new short track product to grow the sport”. World Athletics (Press release). . Accesat în .
  13. ↑ „Jarmila Kratochvílová”. databaseolympics.com. Roto Sports. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ „Senior outdoor 800 metres women» All time best”. World Athletics. Accesat în .
  15. ↑ „Tři medaile pro ČSSR”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  16. ↑ „Dva letošní vrcholy”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  17. ↑ „Fibingerová opět za Slupianekovou”. Rudé právo (în cehă). . p. 7. Accesat în .
  18. ↑ „Postupují Kolář, Bugár, Moravčík a Kratochvílová”. Rudé právo (în cehă). . p. 7. Accesat în .
  19. ↑ „Stříbrné medaile pro Kratochvílovou a Bugára”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  20. ↑ „Opět Kratochvílová!”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  21. ↑ „Rekordní den Kratochvílové!”. Rudé právo (în cehă). . p. 7. Accesat în .
  22. ↑ „Všichni čs. atleti s medailemi”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  23. ↑ „Kratochvílová: zlato i rekord”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  24. ↑ „Pribilinec stříbro, Blažek bronz”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  25. ↑ „Druhá Kratochvílová, třetí Kocembová”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  26. ↑ „Bugárova zlatá tečka”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  27. ↑ „Světový rekord Kratochvílové”. Rudé právo (în cehă). . p. 8. Accesat în .
  28. ↑ „Jarmila Kratochvílová”. sporting-heroes.net. Arhivat din original la . Accesat în .
  29. ↑ Roleček, Hynek (). „Když atletice vládla Kratochvílová a Československo získalo devět medailí”. Televiziunea cehă (în cehă). Accesat în .
  30. ↑ Matthews, Peter (). Historical Dictionary of Track and Field. Lanham, MD: Scarecrow Press. p. 128. ISBN 978-0-8108-7985-0. Accesat în .
  31. 1 2 Mifek, František (). „Na hodiny tělocviku jsem se vždy těšila, vzpomíná atletická legenda Jarmila Kratochvílová”. Radioul ceh (în cehă). Accesat în .
  32. ↑ „30 Years On”. IAAF. . Accesat în .
  33. 1 2 „Jarmila Kratochvílová”. archiv.kr-vysocina.cz. Site-ul regiunii Vysočina. . Accesat în .
  34. ↑ McClelland, Edward (). „Unbreakable: The women's track and field record book needs to be expunged”. Slate. broad-shouldered […] more like a middleweight boxer's than that of a middle-distance runner
  35. ↑ Wharton, David (). „Doping at the L.A. Games? Ignorance was bliss”. Los Angeles Times. Accesat în .
  36. ↑ Gillon, Doug (). „With clear evidence of doping comes every justification for deleting records”. The Herald. Accesat în .
  37. 1 2 „Track's Most Resilient (and Suspect) Record Is in Danger”. The New York Times. . p. SR1.
  38. ↑ „400 Metres – women – senior - all”. worldathletics.org. Accesat în .
  39. ↑ „Bol breaks world indoor 400m record with 49.26 in Apeldoorn”. World Athletics. . Accesat în .
  40. ↑ „Femke Bol breaks oldest world record in track – Track and Field”. NBC Sports. . Accesat în .
  41. ↑ Rogers, Iain (). „Russians could break 800m record, Kratochvilova says”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în .
  42. ↑ Turnbull, Simon (). „After a quarter of a century, Koch remains untouchable”. The Independent. Accesat în .
  43. 1 2 „Stále rekordní Kratochvílová má svou autobiografii”. Televiziunea cehă (în cehă). . Accesat în .
  44. ↑ „Přehled vítězů v kategorii jednotlivců”. ksn.cz (în cehă). . Arhivat din original la .
  45. ↑ „Hakkinen najlepszy”. Dziennik Polski (în poloneză). . Arhivat din original la . Accesat în .
  46. ↑ „T&FN'S WORLD WOMEN'S ATHLETES OF THE YEAR”. trackandfieldnews.com. . Accesat în .
  47. ↑ Janáček, Jakub (). „Bylo to jako na stupních vítězů, řekla vyznamenaná Jarmila Kratochvílová”. Deník (în cehă). Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Recorduri
Predecesor:
Marita Koch		 Deținătoare a recordului mondial la 400 de metri feminin
10 august 1983 – 6 octombrie 1985		 Succesor:
Marita Koch
Predecesor:
Nadejda Olizarenko⁠(d)		 Deținătoare a recordului mondial la 800 de metri feminin
26 iulie 1983 – prezent		 Succesor:
(în vigoare)
Premii
Predecesor:
Marita Koch		 Atleta Anului (United Press International)
1983		 Succesor:
Martina Navratilova
Predecesor:
Marita Koch		 Atleta Anului (Track & Field News)
1983		 Succesor:
Evelyn Ashford
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jarmila_Kratochvílová&oldid=17703412