Japan Open (tenis)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Japan Open
Informații despre turneu
Fondat1973; acum 51 ani (1973)
Oraș gazdăTokyo, Japonia
LocAriake Coliseum
Musashino Forest Sports Plaza (2018)
SuprafațăDură / în aer liber
(1973–1977, 1982–2017, 2019–prezent)
Zgură / în aer liber (1978–1981)
Dură / interior (2018)
Websiterakutenopen.com
Campioni actuali (2023)
Simplu masculinStatele Unite ale Americii Ben Shelton
Dublu masculinAustralia Rinky Hijikata
Australia Max Purcell
ATP Tour
Categorie500 series (2009–)
International Series Gold (1998–2008)
Championship Series (1990–97)
Grand Prix circuit (1973–1989)
Participanți32S / 24Q / 16D
Premii bani2.046.340 $ (2019)
WTA Tour
CategorieTier III (−2008)
Circuitul feminin ITF (2009–2010)
Participanți32M / 32Q / 16D
Premii bani100.000 $ +H

Japan Open (sponsorizat în prezent de Rakuten[1]) este un turneu de tenis pentru bărbați care are loc la Ariake Tennis Forest Park, terenul central fiind la Ariake Coliseum situat în Koto, Tokyo, Japonia. În 2018, locul de desfășurare a fost Musashino Forest Sports Plaza, în timp ce Ariake Coliseum a fost renovat pentru evenimentele de tenis de la Jocurile Olimpice de vară din 2020.[2]

Din 1979 până în 2008, Japan Open a fost un turneu comun atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În prezent Ariake Coliseum găzduiește un alt turneu profesionist feminin, Pan Pacific Open. În ceea ce privește turneul feminin, Japan Open a avut loc până în 2008 în turul WTA și apoi a fost retrogradat la un eveniment ITF pentru circuitul feminin de 100.000 $ + ospitalitate. În 2010, turneul feminin a fost întrerupt. Turneul masculin face parte din turneele din seria ATP Tour 500.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Simplu masculin[modificare | modificare sursă]

An Campion Finalist Scor
1973 Australia Ken Rosewall Australia John Newcombe 6–1, 6–4
1974 Australia John Newcombe Australia Ken Rosewall 3–6, 6–2, 6–3
1975 Mexic Raúl Ramírez Spania Manuel Orantes 6–4, 7–5, 6–3
1976 Statele Unite ale Americii Roscoe Tanner Italia Corrado Barazzutti 6–3, 6–2
1977 Spania Manuel Orantes Australia Kim Warwick 6–2, 6–1
1978 Italia Adriano Panatta Statele Unite ale Americii Pat Du Pré 6–3, 6–3
1979 Statele Unite ale Americii Terry Moor Statele Unite ale Americii Pat Du Pré 3–6, 7–6, 6–2
1980 Cehoslovacia Ivan Lendl Statele Unite ale Americii Eliot Teltscher 3–6, 6–4, 6–0
1981 Ungaria Balázs Taróczy Statele Unite ale Americii Eliot Teltscher 6–3, 1–6, 7–6
1982 Statele Unite ale Americii Jimmy Arias Franța Dominique Bedel 6–2, 2–6, 6–4
1983 Statele Unite ale Americii Eliot Teltscher Ecuador Andrés Gómez 7–5, 3–6, 6–1
1984 Statele Unite ale Americii David Pate Statele Unite ale Americii Terry Moor 6–3, 7–5
1985 Statele Unite ale Americii Scott Davis Statele Unite ale Americii Jimmy Arias 6–1, 7–6
1986 India Ramesh Krishnan Suedia Johan Carlsson 6–3, 6–1
1987 Suedia Stefan Edberg Statele Unite ale Americii David Pate 7–6, 6–4
1988 Statele Unite ale Americii John McEnroe Suedia Stefan Edberg 6–2, 6–2
1989 Suedia Stefan Edberg (2) Cehoslovacia Ivan Lendl 6–3, 2–6, 6–4
1990 Suedia Stefan Edberg (3) Statele Unite ale Americii Aaron Krickstein 6–4, 7–5
1991 Suedia Stefan Edberg (4) Cehoslovacia Ivan Lendl 6–1, 7–5, 6–0
1992 Statele Unite ale Americii Jim Courier Țările de Jos Richard Krajicek 6–4, 6–4, 7–6
1993 Statele Unite ale Americii Pete Sampras Statele Unite ale Americii Brad Gilbert 6–2, 6–2, 6–2
1994 Statele Unite ale Americii Pete Sampras (2) Statele Unite ale Americii Michael Chang 6–4, 6–2
1995 Statele Unite ale Americii Jim Courier (2) Statele Unite ale Americii Andre Agassi 6–3, 6–4
1996 Statele Unite ale Americii Pete Sampras (3) Statele Unite ale Americii Richey Reneberg 6–4, 7–5
1997 Țările de Jos Richard Krajicek Franța Lionel Roux 6–2, 3–6, 6–1
1998 România Andrei Pavel Zimbabwe Byron Black 6–3, 6–4
1999 Germania Nicolas Kiefer Africa de Sud Wayne Ferreira 7–6(7–5), 7–5
2000 Țările de Jos Sjeng Schalken Ecuador Nicolás Lapentti 6–4, 3–6, 6–1
2001 Australia Lleyton Hewitt Elveția Michel Kratochvil 6–4, 6–2
2002 Danemarca Kenneth Carlsen Suedia Magnus Norman 7–6(8–6), 6–3
2003 Germania Rainer Schüttler Franța Sébastien Grosjean 7–6(7–5), 6–2
2004 Cehia Jiří Novák Statele Unite ale Americii Taylor Dent 5–7, 6–1, 6–3
2005 Africa de Sud Wesley Moodie Croația Mario Ančić 1–6, 7–6(9–7), 6–4
2006 Elveția Roger Federer Regatul Unit Tim Henman 6–3, 6–3
2007 Spania David Ferrer Franța Richard Gasquet 6–1, 6–2
2008 Cehia Tomáš Berdych Argentina Juan Martín del Potro 6–1, 6–4
2009 Franța Jo-Wilfried Tsonga Rusia Mikhail Youzhny 6–3, 6–3
2010 Spania Rafael Nadal Franța Gaël Monfils 6–1, 7–5
2011 Regatul Unit Andy Murray Spania Rafael Nadal 3–6, 6–2, 6–0
2012 Japonia Kei Nishikori Canada Milos Raonic 7–6(7–5), 3–6, 6–0
2013 Argentina Juan Martín del Potro Canada Milos Raonic 7–6(7–5), 7–5
2014 Japonia Kei Nishikori (2) Canada Milos Raonic 7–6(7–5), 4–6, 6–4
2015 Elveția Stan Wawrinka Franța Benoît Paire 6–2, 6–4
2016 Australia Nick Kyrgios Belgia David Goffin 4−6, 6−3, 7−5
2017 Belgia David Goffin Franța Adrian Mannarino 6−3, 7−5
2018 Rusia Daniil Medvedev Japonia Kei Nishikori 6–2, 6–4
2019 Serbia Novak Djokovic Australia John Millman 6–3, 6–2
2020 Anulat din cauza pandemiei de COVID-19[3][4]
2021
2022 Statele Unite ale Americii Taylor Fritz Statele Unite ale Americii Frances Tiafoe 7–6(7–3), 7–6(7–2)
2023 Statele Unite ale Americii Ben Shelton Main Page Aslan Karațev 7–5, 6–1

Simplu feminin[modificare | modificare sursă]

An Campioană Finalistă Scor
1979 Statele Unite ale Americii Betsy Nagelsen Japonia Naoko Sato 6–1, 3–6, 6–3
1980 România Mariana Simionescu Australia Nerida Gregory 6–4, 6–4
1981 Ungaria Marie Pinterova Statele Unite ale Americii Pam Casale 2–6, 6–4, 6–1
1982 Peru Laura Gildemeister Peru Pilar Vásquez 3–6, 6–4, 6–0
1983 Japonia Etsuko Inoue Statele Unite ale Americii Shelley Solomon 6–2, 5–7, 6–1
1984 Elveția Lilian Drescher Statele Unite ale Americii Shawn Foltz 6–4, 6–2
1985 Argentina Gabriela Sabatini Statele Unite ale Americii Linda Gates 6–3, 6–4
1986 Canada Helen Kelesi Argentina Bettina Fulco-Villella 6–2, 6–2
1987 Bulgaria Katerina Maleeva Statele Unite ale Americii Barbara Gerken 6–2, 6–3
1988 Statele Unite ale Americii Patty Fendick Statele Unite ale Americii Stephanie Rehe 6–3, 7–5
1989 Japonia Kumiko Okamoto Australia Elizabeth Smylie 6–4, 6–2
1990 Suedia Catarina Lindqvist Australia Elizabeth Smylie 6–3, 6–2
1991 Statele Unite ale Americii Lori McNeil Belgia Sabine Appelmans 2–6, 6–2, 6–1
1992 Japonia Kimiko Date Belgia Sabine Appelmans 7–5, 3–6, 6–3
1993 Japonia Kimiko Date (2) Țările de Jos Stephanie Rottier 6–1, 6–3
1994 Japonia Kimiko Date (3) Statele Unite ale Americii Amy Frazier 7–5, 6–0
1995 Statele Unite ale Americii Amy Frazier Japonia Kimiko Date 7–6, 7–5
1996 Japonia Kimiko Date (4) Statele Unite ale Americii Amy Frazier 7–5, 6–4
1997 Japonia Ai Sugiyama Statele Unite ale Americii Amy Frazier 4–6, 6–4, 6–4
1998 Japonia Ai Sugiyama (2) Statele Unite ale Americii Corina Morariu 6–3, 6–3
1999 Statele Unite ale Americii Amy Frazier (2) Japonia Ai Sugiyama 6–2, 6–2
2000 Franța Julie Halard-Decugis Statele Unite ale Americii Amy Frazier 5–7, 7–5, 6–4
2001 Statele Unite ale Americii Monica Seles Thailanda Tamarine Tanasugarn 6–3, 6–2
2002 Statele Unite ale Americii Jill Craybas Croația Silvija Talaja 2–6, 6–4, 6–4
2003 Rusia Maria Șarapova Ungaria Anikó Kapros 2–6, 6–2, 7–6(7–5)
2004 Rusia Maria Șarapova (2) Statele Unite ale Americii Mashona Washington 6–0, 6–1
2005 Cehia Nicole Vaidišová Franța Tatiana Golovin 7–6(7–4), 3–2 ret.
2006 Franța Marion Bartoli Japonia Aiko Nakamura 2–6, 6–2, 6–2
2007 Franța Virginie Razzano Statele Unite ale Americii Venus Williams 4–6, 7–6(9–7), 6–4
2008 Danemarca Caroline Wozniacki Estonia Kaia Kanepi 6–2, 3–6, 6–1
↓   Circuit feminin ITF   ↓
2009 Franța Julie Coin Ucraina Olga Savchuk 7–6(8–6), 4–6, 7–6(8–6)
2010 Japonia Ayumi Morita Statele Unite ale Americii Jill Craybas 6–3, 7–5

Dublu masculin[modificare | modificare sursă]

An Campioni Finaliști Scor
1973 Australia Mal Anderson
Australia Ken Rosewall
Australia Colin Dibley
Australia Allan Stone
7–5, 7–5
1974 Nu s-a finalizat din cauza vremii.
1975 Statele Unite ale Americii Brian Gottfried
Mexic Raúl Ramírez
Spania Juan Gisbert Sr.
Spania Manuel Orantes
7–6, 6–4
1976 Australia Bob Carmichael
Australia Ken Rosewall
Egipt Ismail El Shafei
Noua Zeelandă Brian Fairlie
6–4, 6–4
1977 Australia Geoff Masters
Australia Kim Warwick
Australia Colin Dibley
Australia Chris Kachel
6–2, 7–6
1978 Australia Ross Case
Australia Geoff Masters
Iugoslavia Željko Franulović
Regatul Unit Buster Mottram
6–2, 4–6, 6–1
1979 Australia Colin Dibley
Statele Unite ale Americii Pat Du Pré
Australia Rod Frawley
Paraguay Francisco González
3–6, 6–1, 6–1
1980 Australia Ross Case
Chile Jaime Fillol
Statele Unite ale Americii Terry Moor
Statele Unite ale Americii Eliot Teltscher
6–3, 3–6, 6–4
1981 Elveția Heinz Günthardt
Ungaria Balázs Taróczy
Statele Unite ale Americii Larry Stefanki
Statele Unite ale Americii Robert Van't Hof
3–6, 6–2, 6–1
1982 Statele Unite ale Americii Sherwood Stewart
Statele Unite ale Americii Ferdi Taygan
Statele Unite ale Americii Tim Gullikson
Statele Unite ale Americii Tom Gullikson
6–1, 3–6, 7–6
1983 Statele Unite ale Americii Sammy Giammalva Jr.
Statele Unite ale Americii Steve Meister
Statele Unite ale Americii Tim Gullikson
Statele Unite ale Americii Tom Gullikson
6–4, 6–7, 7–6
1984 Statele Unite ale Americii David Dowlen
Nigeria Nduka Odizor
Statele Unite ale Americii Mark Dickson
Statele Unite ale Americii Steve Meister
6–7, 6–4, 6–3
1985 Statele Unite ale Americii Scott Davis
Statele Unite ale Americii David Pate
Statele Unite ale Americii Sammy Giammalva Jr.
Statele Unite ale Americii Greg Holmes
7–6, 6–7, 6–3
1986 Statele Unite ale Americii Matt Anger
Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Jimmy Arias
Statele Unite ale Americii Greg Holmes
6–2, 6–3
1987 Statele Unite ale Americii Paul Annacone
Statele Unite ale Americii Kevin Curren
Ecuador Andrés Gómez
Suedia Anders Järryd
6–4, 7–6
1988 Australia John Fitzgerald
Statele Unite ale Americii Johan Kriek
Statele Unite ale Americii Steve Denton
Statele Unite ale Americii David Pate
6–4, 6–7, 6–4
1989 Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Robert Seguso
Statele Unite ale Americii Kevin Curren
Statele Unite ale Americii David Pate
7–6, 7–6
1990 Australia Mark Kratzmann
Australia Wally Masur
Statele Unite ale Americii Kent Kinnear
Statele Unite ale Americii Brad Pearce
3–6, 6–3, 6–4
1991 Suedia Stefan Edberg
Australia Todd Woodbridge
Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
6–4, 5–7, 6–4
1992 Statele Unite ale Americii Kelly Jones
Statele Unite ale Americii Rick Leach
Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
0–6, 7–5, 6–3
1993 Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Rick Leach
Canada Glenn Michibata
Statele Unite ale Americii David Pate
2–6, 6–3, 6–4
1994 Suedia Henrik Holm
Suedia Anders Järryd
Canada Sébastien Lareau
Statele Unite ale Americii Patrick McEnroe
7–5, 6–1
1995 Bahamas Mark Knowles
Statele Unite ale Americii Jonathan Stark
Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
6–3, 3–6, 7–6
1996 Australia Todd Woodbridge
Australia Mark Woodforde
Bahamas Mark Knowles
Statele Unite ale Americii Rick Leach
6–2, 6–3
1997 Cehia Martin Damm
Cehia Daniel Vacek
Statele Unite ale Americii Justin Gimelstob
Australia Patrick Rafter
2–6, 6–2, 7–6
1998 Canada Sébastien Lareau
Canada Daniel Nestor
Franța Olivier Delaître
Italia Stefano Pescosolido
6–3, 6–4
1999 Statele Unite ale Americii Jeff Tarango
Cehia Daniel Vacek
Zimbabwe Wayne Black
Statele Unite ale Americii Brian MacPhie
4–3, ret.
2000 India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes
Australia Michael Hill
Statele Unite ale Americii Jeff Tarango
6–4, 6–7, 6–3
2001 Statele Unite ale Americii Rick Leach
Australia David Macpherson
Australia Paul Hanley
Australia Nathan Healey
1–6, 7–6, 7–6
2002 Africa de Sud Jeff Coetzee
Africa de Sud Chris Haggard
Statele Unite ale Americii Jan-Michael Gambill
Statele Unite ale Americii Graydon Oliver
7–6, 6–4
2003 Statele Unite ale Americii Justin Gimelstob
Germania Nicolas Kiefer
Statele Unite ale Americii Scott Humphries
Bahamas Mark Merklein
6–7, 6–3, 7–6
2004 Statele Unite ale Americii Jared Palmer
Cehia Pavel Vízner
Cehia Jiří Novák
Cehia Petr Pála
5–1, ret.
2005 Japonia Satoshi Iwabuchi
Japonia Takao Suzuki
Suedia Simon Aspelin
Australia Todd Perry
5–4, 5–4
2006 Australia Ashley Fisher
Statele Unite ale Americii Tripp Phillips
Statele Unite ale Americii Paul Goldstein
Statele Unite ale Americii Jim Thomas
6–2, 7–5
2007 Australia Jordan Kerr
Suedia Robert Lindstedt
Canada Frank Dancevic
Australia Stephen Huss
6–4, 6–4
2008 Rusia Mikhail Youzhny
Germania Mischa Zverev
Cehia Lukáš Dlouhý
India Leander Paes
6–3, 6–4
2009 Austria Julian Knowle
Austria Jürgen Melzer
Regatul Unit Ross Hutchins
Australia Jordan Kerr
6–2, 5–7, [10–8]
2010 Statele Unite ale Americii Eric Butorac
Antilele Neerlandeze Jean-Julien Rojer
Italia Andreas Seppi
Rusia Dmitry Tursunov
6–3, 6–2
2011 Regatul Unit Andy Murray
Regatul Unit Jamie Murray
Cehia František Čermák
Slovacia Filip Polášek
6–1, 6–4
2012 Austria Alexander Peya
Brazilia Bruno Soares
India Leander Paes
Cehia Radek Štěpánek
6–3, 7–6(7–5)
2013 India Rohan Bopanna
Franța Édouard Roger-Vasselin
Regatul Unit Jamie Murray
Australia John Peers
7–6(7–5), 6–4
2014 Franța Pierre-Hugues Herbert
Polonia Michał Przysiężny
Croația Ivan Dodig
Brazilia Marcelo Melo
6–3, 6–7(3–7), [10–5]
2015 Africa de Sud Raven Klaasen
Brazilia Marcelo Melo
Columbia Juan Sebastián Cabal
Columbia Robert Farah
7–6(7–5), 3–6, [10–7]
2016 Spania Marcel Granollers
Polonia Marcin Matkowski
Africa de Sud Raven Klaasen
Statele Unite ale Americii Rajeev Ram
6–2, 7–6(7–4)
2017 Japonia Ben McLachlan
Japonia Yasutaka Uchiyama
Regatul Unit Jamie Murray
Brazilia Bruno Soares
6–4, 7–6(7–1)
2018 Japonia Ben McLachlan
Germania Jan-Lennard Struff
Africa de Sud Raven Klaasen
Noua Zeelandă Michael Venus
6–4, 7–5
2019 Franța Nicolas Mahut
Franța Édouard Roger-Vasselin
Croația Nikola Mektić
Croația Franko Škugor
7–6(9–7), 6–4
2020 Anulat din cauza pandemiei de COVID-19[3][4]
2021
2022 Statele Unite ale Americii Mackenzie McDonald
Brazilia Marcelo Melo
Brazilia Rafael Matos
Spania David Vega Hernández
6–4, 3–6, [10–4]
2023 Australia Rinky Hijikata
Australia Max Purcell
Regatul Unit Jamie Murray
Noua Zeelandă Michael Venus
6–4, 6–1

Dublu feminin[modificare | modificare sursă]

An Campioane Finaliste Scor
1979–
1989
nu a fost disponibil
1990 Statele Unite ale Americii Kathy Jordan
Australia Elizabeth Smylie
Statele Unite ale Americii Hu Na
Australia Michelle Jaggard
6–0, 3–6, 6–1
1991 Statele Unite ale Americii Amy Frazier
Japonia Maya Kidowaki
Japonia Yone Kamio
Japonia Akiko Kijimuta
6–2, 6–4
1992 Japonia Rika Hiraki
Statele Unite ale Americii Amy Frazier (2)
Japonia Kimiko Date
Statele Unite ale Americii Stephanie Rehe
7–5, 6–7, 6–0
1993 Japonia Ei Iida
Japonia Maya Kidowaki (2)
Republica Populară Chineză Li Fang
Japonia Kyoko Nagatsuka
6–2, 4–6, 6–4
1994 Japonia Mami Donoshiro
Japonia Ai Sugiyama
Indonezia Yayuk Basuki
Japonia Nana Miyagi
6–4, 6–1
1995 Japonia Miho Saeki
Japonia Yuka Yoshida
Japonia Kyoko Nagatsuka
Japonia Ai Sugiyama
6–7, 6–4, 7–6
1996 Japonia Kimiko Date
Japonia Ai Sugiyama (2)
Statele Unite ale Americii Amy Frazier
Statele Unite ale Americii Kimberly Po
7–6, 6–7, 6–3
1997 Franța Alexia Dechaume-Balleret
Japonia Rika Hiraki (2)
Australia Kerry-Anne Guse
Statele Unite ale Americii Corina Morariu
6–4, 6–2
1998 Japonia Naoko Kijimuta
Japonia Nana Miyagi
Statele Unite ale Americii Amy Frazier
Japonia Rika Hiraki
6–3, 4–6, 6–4
1999 Statele Unite ale Americii Corina Morariu
Statele Unite ale Americii Kimberly Po
Australia Catherine Barclay
Australia Kerry-Anne Guse
6–3, 6–2
2000 Franța Julie Halard-Decugis
Statele Unite ale Americii Corina Morariu (2)
Slovenia Tina Križan
Slovenia Katarina Srebotnik
6–1, 6–2
2001 Africa de Sud Liezel Huber
Australia Rachel McQuillan
Taipeiul Chinez Janet Lee
Indonezia Wynne Prakusya
6–2, 6–0
2002 Japonia Shinobu Asagoe
Japonia Nana Miyagi (2)
Rusia Svetlana Kuznetsova
Spania Arantxa Sánchez Vicario
6–4, 4–6, 6–4
2003 Rusia Maria Șarapova
Thailanda Tamarine Tanasugarn
Statele Unite ale Americii Ansley Cargill
Statele Unite ale Americii Ashley Harkleroad
7–6(7–1), 6–0
2004 Japonia Shinobu Asagoe (2)
Slovenia Katarina Srebotnik
Statele Unite ale Americii Jennifer Hopkins
Statele Unite ale Americii Mashona Washington
6–1, 6–4
2005 Argentina Gisela Dulko
Rusia Maria Kirilenko
Japonia Shinobu Asagoe
Venezuela María Vento-Kabchi
7–5, 4–6, 6–3
2006 Statele Unite ale Americii Vania King
Croația Jelena Kostanić
Taipeiul Chinez Chan Yung-jan
Taipeiul Chinez Chuang Chia-jung
7–6(7–2), 5–7, 6–2
2007 Republica Populară Chineză Sun Tiantian
Republica Populară Chineză Yan Zi
Taipeiul Chinez Chuang Chia-jung
Statele Unite ale Americii Vania King
1–6, 6–2, [10–6]
2008 Statele Unite ale Americii Jill Craybas
Noua Zeelandă Marina Erakovic
Japonia Ayumi Morita
Japonia Aiko Nakamura
4–6, 7–5, [10–6]
↓   Circuit feminin ITF   ↓
2009 Taipeiul Chinez Chan Yung-jan
Japonia Ayumi Morita
Japonia Kimiko Date-Krumm
Japonia Rika Fujiwara
6–2, 6–4
2010 Statele Unite ale Americii Jill Craybas
Thailanda Tamarine Tanasugarn
Polonia Urszula Radwańska
Ucraina Olga Savchuk
6–3, 6–1

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ 楽天が冠スポンサーに=テニス・ジャパンオープン Jiji Press 2009-05-14
  2. ^ Gatto, Luigi (). „ATP 500 of Tokyo to switch venue”. Tennis World USA. Accesat în . 
  3. ^ a b „楽天ジャパンオープン2020の開催中止について”. Rakuten Japan Open (în japoneză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b „楽天ジャパンオープン2021の開催中止について”. Rakuten Japan Open (în japoneză). . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]