Jandarmul și extratereștrii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Jandarmul și extratereștrii
Le gendarme et les extra-terrestres
1979-Jandarmul si extraterestrii small .jpg
Afișul românesc al filmului
Gencomedie, SF
RegizorJean Girault
AutorJacques Vilfrid[*]
Louis de Funès  Modificați la Wikidata
ScenaristRichard Balducci
Jean Girault
Jacques Vilfrid
ProducătorGérard Beytout
DistribuitorSNC
Operator(i)Marcel Grignon
Didier Tarot
MontajMichel Lewin
MuzicaRaymond Lefèvre
CostumeJacques Cottin
DistribuțieLouis de Funès
Michel Galabru
Maria Mauban
Maurice Risch
Premiera31 ianuarie 1979
Durata87 min.
ȚaraFranţa Franța
Filmat înSaint-Tropez  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiSaint-Tropez  Modificați la Wikidata
Limba originalăfranceză
Disponibil în românăsubtitrat
Precedat deJandarmul la plimbare (1970)
Urmat deJandarmul și jandarmerițele (1982)
Prezență online

Jandarmul și extratereștrii (în franceză Le gendarme et les extra-terrestres) este un film franțuzesc din anul 1979, regizat de Jean Girault. El este al cincilea film din seria Jandarmul, cu Louis de Funès în rolul jandarmului Ludovic Cruchot. El a fost urmat de încă un film, Jandarmul și jandarmerițele (1982).

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Louis de Funès în timpul filmării la Jandarmul și extratereștrii

În timp ce patrulează prin pădurile din apropierea orășelului francez Saint-Tropez, sergentul șef Ludovic Cruchot (Louis de Funès) și jandarmul Beaupied au fost martori la decolarea unui OZN. Ei au raportat imediat adjutantului Gerber (Michel Galabru) care nu i-a crezut. Cruchot a descoperit că extratereștii aterizați în orașul lor sunt confecționați din fier și pot lua înfățișarea unor oameni obișnuiți, a jandarmilor și chiar a colonelului. Ei se folosesc de telechinezie, putând să distrugă diferite obiecte sau chiar să facă dispărut un restaurant.

Sosirea unei farfurii zburătoare declanșează emoția și frica de necunoscut, aducând în atenția presei acest oraș destul de mic. Cruchot constată că extratereștii beau ulei și că, atunci când sunt loviți, scot un sunet asemănător cu cel al unui bidon gol. Crezând că se luptă cu un extraterestru, Cruchot îl atacă din greșeală pe colonel, după care este consemnat la sediu. El fuge din sediul Jandarmeriei și se ascunde în mănăstirea unde era sora Clotilde.

În cele din urmă, Cruchot reușește să-și convingă colegii de potențialul pericol reprezentat de extratereștri, iar jandarmii elaborează un plan pentru depistarea lor: îi stropesc pe oameni cu apă, organismul metalic al extratereștrilor ruginind la contactul cu apa. Planul îi enervează pe localnici, iar jandarmii elaborează un nou plan de a-i momi pe extratereștri cu o farfurie zburătoare falsă.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Despre film[modificare | modificare sursă]

  • Filmările au avut loc la Saint-Tropez, în departamentul Var.
  • Actorii Henri Génès (patronul restaurantului Le Cabanon), Pierre Repp (mecanicul) și Lambert Wilson (extraterestrul care a vorbit cu Beaupied) au debutat într-un film de comedie. Maria Mauban a preluat rolul lui Claude Gensac pentru acest episod.
  • Jacques François l-a înlocuit pe Yves Vincent în rolul colonelului.
  • Cei șase jandarmi sunt: Louis de Funès, Michel Galabru, Michel Modo, Guy Grosso, Jean-Pierre Rambal (a apărut într-un singur film din serie) și Maurice Risch (a apărut în două filme din serie).
  • Acesta este al treilea film din serie care a terminat pe primul loc la box office-ul francez al anului, după Jandarmul din Saint-Tropez în 1964 și Jandarmul se însoară în 1968.
  • Un accident a avut loc pe platourile de filmare: o cascadoare a lovit mai mulți pietoni în timpul unei cascadorii. Scena a fost eliminată la montaj.
  • Plutonierul Gerber, care, în alte episoade, se numește Jérôme, este apelat aici Antoine. Soția sa, numită Cécilia în primul film din serie și Gilberte în al treilea, este apelată aici Simone.
  • Cu 5,6 milioane de bilete vândute la cinematografele din Germania, acest film a fost cel mai de succes film francez al tuturor timpurilor în această țară [1] (la 7 februarie 2012).

Premii[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]