James Ivory (matematician)
| James Ivory (matematician) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3] Dundee, Regatul Marii Britanii[4][5] |
| Decedat | (77 de ani)[1][2][3] Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[5] |
| Părinți | James Ivory[*][12] Jane Brown[*][12][13] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | matematician astronom |
| Locul desfășurării activității | Dundee[14] |
| Limbi vorbite | limba engleză[15] |
| Activitate | |
| Domeniu | matematică |
| Instituție | Royal Military College, Sandhurst[*][6] Encyclopædia Britannica[7] |
| Alma Mater | Universitatea din Edinburgh[8][9] Universitatea Saint Andrews[8][9] |
| Organizații | Societatea Regală din Londra Academia Franceză de Științe Academia de Științe din Berlin Academia de Științe Göttingen[*] |
| Premii | Membru al Societății Regale ()[8] Medalia Copley ()[10] Royal Medal ()[8] Royal Society Bakerian Medal[*] ()[8] Knight of the Royal Order of the Welfs[*] ()[11] |
| Modifică date / text | |
James Ivory (n. , Dundee, Regatul Marii Britanii – d. , Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un matematician britanic. A fost creatorul teoremei lui Ivory.
Viața
[modificare | modificare sursă]Ivory s-a născut în Dundee, fiind fiul lui James Ivory, un renumit ceasornicar. Familia locuia și lucra pe High Street din Dundee.[16]
A fost educat la Dundee Grammar School. În 1779 a intrat la Universitatea din St Andrews, distingându-se mai ales în matematică. A studiat apoi teologia; dar, după două cursuri la St. Andrews și unul la Universitatea Edinburgh, a abandonat orice idee despre biserică, în 1786 devenind profesor asistent de matematică și filozofie naturală la nou-înființata Academie Dundee. Trei ani mai târziu a devenit partener și manager al unei companii de filare a inului la Douglastown, în Forfarshire, urmănd încă în momente de relaxare studiile preferate. El a fost în esență un matematician auto-instruit, versat profund în geometria antică și modernă și având o cunoaștere completă a metodelor și descoperirilor analitice ale matematicienilor continentali.
O primă lucare, care se ocupă de o expresie analitică pentru rectificarea elipsei, este publicată în „Transactions of the Royal Society of Edinburgh” (1796); acesta și lucrările sale ulterioare despre ecuații cubice (1799) și problema Kepler (1802) evidențiază ușurința în tratarea formulelor algebice. În 1804, după dizolvarea companiei de filare a inului din care era manager, a obținut unul dintre catedrele de matematică a Colegiului Militar Regal, Great Marlow (apoi a fost relocat la Sandhurst); până în anul 1816, când starea de sănătate l-a obligat să demisioneze, și-a îndeplinit îndatoririle profesionale cu un succes remarcabil.
În această perioadă a publicat în Philosophical Transactions mai multe lucrări importante, care i-au adus Medalia Copley în 1814 și alegerea ca membru al Royal Society în 1815. O importanță deosebită o are o primă lucrare (Phil. Trans., 1809), cunoscută sub numele de teorema lui Ivory. De asemenea, a publicat ca anonim o ediție a Elementelor lui Euclid, care a fost descrisă ca a adus problemele dificile „mai la îndemâna înțelegerilor obișnuite”.[17] Lucrările sale ulterioare din Philosophical Transactions tratează refracțiile astronomice, perturbările planetare, echilibrul maselor fluide etc. Pentru investigațiile sale a primit o medalie regală în 1826 și o alta în 1839.
În 1831, la recomandarea Lordului Brougham, regele William IV i-a acordat o pensie de 300 de lire sterline pe an și l-a numit Cavaler al Ordinului Regal Guelphic, dar nu a fost avansat. Pe lângă faptul că a fost direct conectat cu principalele societăți științifice din propria țară, Royal Society of Edinburgh, Royal Irish Academy etc., a fost membru corespondent al Academiei Regale de Științe atât din Paris, cât și din Berlin și al Societății Regale din Göttingen.
În 1839, Universitatea St. Andrews i-a conferit un titlu onorific de doctor în drept (LLD).[18]
A murit la Hampstead, în nordul Londrei, la 21 septembrie 1842.[19]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b „James Ivory”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
- ^ a b Darryl Roger Lundy. „Sir James Ivory” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. Accesat în .
- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
- ^ . pp. 226–229 https://www.jstor.org/stable/531968. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ . p. 230 https://www.jstor.org/stable/531968. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e „James Ivory”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
- ^ a b . pp. 224–225 https://www.jstor.org/stable/531968. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Award winners : Copley Medal” (în engleză). Societatea Regală din Londra. Accesat în .
- ^ . p. 238 https://www.jstor.org/stable/531968. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Darryl Roger Lundy. „James Ivory” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824.
- ^ . p. 198 https://dx.doi.org/10.1098%2Frsnr.2002.0178. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ „James Ivory” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
- ^ Dundee Post Office directory 1809
- ^ "Ivory, James" Biographical dictionary of eminent Scotsmen Volume 2, Glasgow : Blackie & Son, 1875. Page 351
- ^ Obituary – Philosophical Magazine, 1843, volume 22, pages 142 – 148
- ^ Biographical Index of Former Fellows of the Royal Society of Edinburgh 1783–2002 (PDF). The Royal Society of Edinburgh. iulie 2006. ISBN 0 902 198 84 X. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „James Ivory”, MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews.
- Acest articol conține text din Chisholm, Hugh, ed. (). „Ivory, Sir James”. Encyclopædia Britannica (ed. 11). Cambridge University Press., o publicație aparținând domeniului public. "Ivory, Sir James". Encyclopædia Britannica (11th ed.). Cambridge University Press.