James Gregory (matematician)
| James Gregory | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | James Gregorie |
| Născut | 1638[1][2][3][4] The Manse, Drumoak Kirk, Drumoak(d), Scoția, Regatul Unit[5] |
| Decedat | 1675 (37 de ani)[1][2][3][4] Dùn Èideann, Regatul Scoției[6][7] |
| Părinți | Rev. John Gregorie[*][8] Janet Anderson[*][8] |
| Frați și surori | David Gregory[*] |
| Copii | James Gregorie[*][8] |
| Religie | Biserica Scoției[*] |
| Ocupație | matematician astronom inventator cadru didactic universitar[*] scriitor |
| Locul desfășurării activității | Scoția[9] |
| Limbi vorbite | limba latină[3][10] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Padova[11] Aberdeen Grammar School[*][12] Marischal College[*] |
| Organizație | Universitatea Saint Andrews[12] Universitatea din Edinburgh[12] |
| Influențat de | Henry Briggs |
| Rude | Alexander Anderson[12] David Gregory[*] John Gregory[*][13] |
| Premii | Membru al Societății Regale |
| Modifică date / text | |

James Gregory (n. 1638, The Manse, Drumoak Kirk, Drumoak(d), Scoția, Regatul Unit – d. 1675, Dùn Èideann, Regatul Scoției) a fost un matematician și astronom scoțian.
Între 1664-1668 a studiat matematicile la Universitatea din Padova. Întors în Scoția, în 1669 a devenit profesor la Universitatea Saint Andrews, iar în 1674 la Universitatea din Edinburgh. În 1668 devine membru al Royal Society.
James Gregory este considerat un precursor al calculului diferențial și integral. Începând cu 1668, a studiat seriile de puteri și dezvoltarea în serie a funcțiilor trigonometrice și a arătat deosebirea dintre seriile convergente și cele divergente. A arătat că aria cercului și cea a hiperbolei se poate obține sub forma unei serii infinite.
A intrat în polemică cu Huygens susținând imposibilitatea cuadraturii cercului după metoda analitică.
În construcția hărților a utilizat transformarea numită proiecția Mercator.
A introdus noțiunea de rază vectoare.
A fost primul care a dat detaliile construirii telescopului cu reflexie.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Arthur Berry (), A Short History of Astronomy (în engleză), Londra: John Murray, Wikidata Q19025604
- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „James Gregory” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „James Gregory” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „James Gregory”. British Museum person-institution thesaurus[*]. Wikidata Q18785969. Accesat în .
- ↑ „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Грегори Джеймс (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
- 1 2 3 Leo van de Pas (). „James Gregory” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ↑ „James Gregory”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „James Gregory”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ https://articles.adsabs.harvard.edu//full/1938Obs....61..268T/0000268.000.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 4 „James Gregory”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
- ↑ . p. 171 https://books.google.cat/books?id=BnHeEAAAQBAJ&pg=PA171. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Tunrbull, H. W. (1938), "The Tercentenary of the birth of James Gregory" Arhivat în , la Wayback Machine.
- en O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., "James Gregory", MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews.
- en Trinity College Dublin History of Mathematics
- en James Gregory's Euclidean Proof of the Fundamental Theorem of Calculusla
- en James Gregory Public Lectures on Religion and Science, University of St Andrews

