James Gregory (matematician)
James Gregory | |
![]() James Gregory | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1638[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19] ![]() Drumoak[*] , Aberdeenshire, Regatul Unit ![]() |
Decedat | 1675 (37 de ani)[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19] ![]() Edinburgh, Regatul Scoției[20][21] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Etnie | Scoțieni ![]() |
Religie | Biserica Scoției[*] ![]() |
Ocupație | matematician astronom inventator profesor universitar[*] scriitor ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Saint Andrews Universitatea din Padova Universitatea din Aberdeen[*] Aberdeen Grammar School[*] ![]() |
Organizație | Universitatea Saint Andrews Universitatea din Edinburgh ![]() |
Influențat de | Henry Briggs ![]() |
Premii | Membru al Societății Regale[*] |
Modifică date / text ![]() |
James Gregory (n. 1638,[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19] Drumoak[*] , Aberdeenshire, Regatul Unit – d. 1675,[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19] Edinburgh, Regatul Scoției[20][21]) a fost un matematician și astronom scoțian.
Între 1664-1668 a studiat matematicile la Universitatea din Padova. Întors în Scoția, în 1669 a devenit profesor la Universitatea Saint Andrews, iar în 1674 la Universitatea din Edinburgh. În 1668 devine membru al Royal Society.
James Gregory este considerat un precursor al calculului diferențial și integral. Începând cu 1668, a studiat seriile de puteri și dezvoltarea în serie a funcțiilor trigonometrice și a arătat deosebirea dintre seriile convergente și cele divergente. A arătat că aria cercului și cea a hiperbolei se poate obține sub forma unei serii infinite.
A intrat în polemică cu Huygens susținând imposibilitatea cuadraturii cercului după metoda analitică.
În construcția hărților a utilizat transformarea numită proiecția Mercator.
A introdus noțiunea de rază vectoare.
A fost primul care a dat detaliile construirii telescopului cu reflexie.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d A Short History of Astronomy[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ a b c d „James Gregory”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d James Gregory, British Museum person-institution thesaurus[*]
- ^ a b c d James Gregory, Biblioteca Națională a Australiei, accesat în
- ^ a b c d James Gregory, Open Library, accesat în
- ^ a b c d James Gregory (mathematician), SNAC, accesat în
- ^ a b c d GREGORY JAMES, Encyclopædia Universalis, accesat în
- ^ a b c d James Gregory, Early Modern Letters Online, accesat în
- ^ a b c d J. Gregory, Digitale Bibliotheek voor de Nederlandse Letteren (DBNL), accesat în
- ^ a b c d Iacobus Gregory, LIBRIS, accesat în
- ^ a b c d James Gregory, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ a b c d James Gregory, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b c d James Gregory, Store norske leksikon
- ^ a b c d James Gregory, Alvin
- ^ a b c d James Gregory, opac.vatlib.it
- ^ a b c d James Gregory, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b c d James Gregory, Electronic Enlightenment
- ^ a b c d James Gregory, Oxford Dictionary of National Biography
- ^ a b Грегори Джеймс, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/history/Biographies/Gregory_Duncan.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Tunrbull, H. W. (1938), "The Tercentenary of the birth of James Gregory"
- en O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., "James Gregory", MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews.
- en Trinity College Dublin History of Mathematics
- en James Gregory's Euclidean Proof of the Fundamental Theorem of Calculus la Convergence
- en James Gregory Public Lectures on Religion and Science, University of St Andrews