Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre
| Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4] Le Havre, Regatul Franței |
| Decedat | (77 de ani)[1][3][2][4] Éragny-sur-Oise, Île-de-France, Franța |
| Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise[5][6] |
| Căsătorit cu | Félicie Didot[*] (–) Désirée de Pelleport[*] (din ) |
| Copii | Virginie de Saint-Pierre[*] Paul de Saint-Pierre[*] Bernardin de Saint-Pierre[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | geographical engineer (military cartographer)[*] romancier botanist[*] scriitor inginer |
| Limbi vorbite | franceză[1][7] |
| Studii | Universitatea din Caen École nationale des ponts et chaussées ()[8] Lycée Corneille[*] |
| Pregătire | Nicolas Louis de Lacaille |
| Limbi | franceză |
| Mișcare/curent literar | education[*] , Q2380458[*] |
| Opere semnificative | Paul et Virginie[*] |
| Note | |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*][9] |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre (numit și Bernardin de St. Pierre) (n. , Le Havre, Regatul Franței – d. , Éragny-sur-Oise, Île-de-France, Franța) a fost scriitor și botanist francez, precursor al romantismului, discipol al lui Jean-Jacques Rousseau.
Încă din copilărie preferă, unor studii mediocre într-o școală condusă de călugări iezuriți, hoinărelile în natură. În 1955 este admis la Școala de Drumuri și Poduri, închisă însă prin decret regal, înainte să-și obțină diploma. Între 1759-1771 sunt doisprezece ani de aventuri, în cursul cărora încearcă, fără succes, să-și facă o situație cutreierând Malta, Rusia, Germania, Polonia. [10]
Opera
[modificare | modificare sursă]În 1773 publică Voyage de l’Île de France (Călătorie în Île de France), scriere care pune bazele unui gen nou - călătoria literară; între 1784 și 1788 apare lucrarea Études de la nature (Studii despre natură).
Cea mai importantă carte a sa este romanul Paul și Virginia („Paul et Virginie”), ilustrare a ideilor idilice ale lui J.J. Rousseau, care considera că la adevărata fericire se ajunge în afara civilizației.
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 Andrew Bell. „Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 „Henri Bernardin de Saint Pierre” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- ↑ François-Marie Marchant de Beaumont (), Manuel et itinéraire du curieux dans le cimetière du Père la Chaise (în franceză), Paris, p. 122, Wikidata Q13416025
- ↑ A. Henry (), Le Père Lachaise historique, monumental et biographique (în franceză), Paris: A. Henry[*], p. 41, Wikidata Q15717671
- ↑ „Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ https://books.openedition.org/purh/3220?lang=fr. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre”. Baza de date Léonore.
- ↑ Dicţionar de scriitori francezi. Polirom. . p. 205.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Operele lui Bernardin de Saint-Pierre la Project Gutenberg
- Nașteri în 1737
- Nașteri pe 19 ianuarie
- Decese în 1814
- Decese pe 21 ianuarie
- Romancieri francezi
- Absolvenți ai Liceului Pierre Corneille
- Scriitori francezi din secolul al XVIII-lea
- Scriitori francezi din secolul al XIX-lea
- Romancieri din secolul al XIX-lea
- Romancieri din secolul al XVIII-lea
- Oameni din Le Havre