István Hatvani
| István Hatvani | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Rimavská Sobota, Banskobystrický kraj, Slovacia |
| Decedat | (67 de ani)[1][2][3][4] Debrețin, Ungaria |
| Ocupație | matematician medic astronom cadru didactic universitar[*] fizician chimist teolog[*] |
| Limbi vorbite | limba latină[5] |
| Activitate | |
| Domeniu | Teoria probabilităților |
| Alma Mater | Colegiul Reformat din Debrețin[*] Universitatea din Marburg |
Modifică date / text  | |
István Hatvani (n. , Rimavská Sobota, Banskobystrický kraj, Slovacia – d. , Debrețin, Ungaria) a fost un om de știință maghiar, enciclopedist și matematician. Este unul dintre primii statisticieni maghiari. Hatvani a dezvoltat unele din primele elemente din teoria probabilităților.[6][7][8]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Hatvani s-a născut într-o familie sărăcită de nobili. A studiat în orașul său natal apoi, până în anul 1745, la Colegiul Protestant din Debrețin. Între 1747-1748 și-a continuat studiile la Universitatea din Basel din Elveția, unde a studiat teologia și medicina. Printre profesorii săi au fost și matematicienii Daniel Bernoulli și Johann Bernoulli, care i-au predat matematică, fizică și medicină. Sub conducerea lor, Hatvani și-a câștigat repede o reputație de om de știință remarcabil.[6]
Datorită unei burse acordate lui de autoritățile orașului Debrețin, a efectuat o serie de cercetări științifice în străinătate. A primit un doctorat în teologie și medicină. Refuzând să devină lector la universitățile din Heidelberg, Marburg și Leiden, în 1748, Hatvani s-a reîntors la Colegiul Protestant Debrețin unde și-a început cariera de profesor de catedră.[6]
În 1783 a fost numit judecător la curtea districtuală din Debrețin.[6]
Activitate științifică[modificare | modificare sursă]
În sprijinul dezvoltării culturii matematice în Ungaria, a început să studieze pentru a dovedi cât de important este rolul acestei științe într-o întreagă serie de științe exacte. El credea că matematica este singura știință care se poate baza pe concluzii care nu sunt îndoielnice.[6][8]
În 1757 a publicat lucrarea Introductio ad principia philosophiae solidioris. În această lucrare, a încercat să studieze teoria probabilități , în special bazându-și lucrarea pe baza presupunerilor lui Jacob Bernoulli.[6][8][9]
În plus, el a prezentat tabele statistice privind numărul nașterilor din Debrețin pentru anii 1750-1753. Hatvani a scos în evidență numărul copiilor care au murit în decurs de un an de la naștere și, găsind o rată a mortalității mai mare de 34%, a observat că acest indicator este semnificativ mai mare decât în alte țări europene (în medie, de aproximativ 19%) și căuta să găsească motive medicale pentru a explica rezultatul obținut.[6][7][8]
Multe legende sunt asociate cu numele său. După moartea acestui om de știință, au apărut zvonuri care i-au atribuit puteri vrăjitorești și abilitatea de a mări și micșora dimensiunea lucrurilor după voință proprie.[6][7][8]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b Hatvani de Hatvan, Stephan (I.) (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b István Hatvani, Lexiconul de istorie al Elveției, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e f g h Bibliografia lui István Hatvani Arhivat în , la Wayback Machine. la Universitatea Saint Andrews, Scoția
- ^ a b c Istvan Hatvani[nefuncțională], Litmir.co
- ^ a b c d e Arhive ale istoriei matematicii la Universitatea Saint Andrews
- ^ István Hatvani - Introductio ad principia philosophiae solidioris, Gregorivm Kallai, Typogr[aphis], 1757 - 304 pagini
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- József Szinnyei - Viața și lucrările scriitorilor maghiari IV. Budapesta, 1896
