Israel Imas

Israel Imas
Date personale
Născut	1889 Tighina, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus
Decedat	9 mai 1938 (49 de ani) Kommounarka⁠(d), RSFS Rusă, URSS
Cauza decesului	omucidere (rană prin împușcare[*]​)
Cetățenie	Uniunea Sovietică
Ocupație	politician revoluționar farmacist
Limbi vorbite	rusă
Deputat al Adunării Constituante Ruse
În funcție 1917 – 1918
Circumscripția	circumscripția electorală Basarabia
Partid politic	КПСС (1932–1938) PSR (1905–1922)

Israel Vladimirovici (Volfovici) Imas (în rusă Израиль Владимирович (Вольфович) Имас, transliterat: Izrail Vladimirovici (Volfovici) Imas; n. 1889, Tighina, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 9 mai 1938, Kommounarka^⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un evreu basarabean, membru al Partidului Socialiștilor-Revoluționari (eser), activist social și deputat în Adunarea Constituantă Rusă.

Biografie

S-a născut în anul 1889 în orașul Tighina, într-o familie evreiască de mici burghezi. A susținut examenul pentru ucenicie de farmacist în orașul Reni. În 1905 s-a înscris în Partidul Socialiștilor-Revoluționari. În 1906 a fost arestat în Tighina pentru agitație printre soldați și condamnat la Chișinău de Tribunalul Judiciar din Odesa, la 8 luni de închisoare conform articolului 132, fiind însă eliberat pe cauțiune. Pe 11 mai 1907, același tribunal l-a condamnat din nou la 8 luni de închisoare, de data aceasta conform articolului 128, dar a evadat.

În 1908 a fost arestat din nou la Elisavetgrad și, pe 31 octombrie 1908, condamnat acolo conform articolului 102 pentru apartenență la Comitetul P.S.R. din Elisavetgrad și, împreună cu condamnările anterioare, a fost exilat în gubernia Enisei. În perioada 1910–1914 a ispășit pedeapsa în volostul Anțiferov din gubernia Enisei, de unde a fugit în 1914. Ulterior, s-a aflat în exil în Franța.

În 1917 s-a întors în Rusia și participat activ la formarea efemerei Republici Moldovenești. A fost ales deputat în Adunarea Constituantă Rusă din partea Partidului Eser pentru circumscripția Basarabia.

În 1922 a fost arestat în Odesa în dosarul socialiștilor-revoluționari și, pe 3 iulie, condamnat și exilat la Harkov. În 1932 a aderat la Partidul Comunist (VKP(b)). A lucrat ca șef de atelier la artela „Tekhnochimie” a Moskoopinsouz și a fost secretar al Consiliului Central al Societății Unionale a deținuților politici și a exilaților (lichidată în 1935).

Pe 11 februarie 1938 a fost arestat, fiind acuzat de participare la o organizație subterană a foștilor deținuți eseriști, și condamnat la moarte prin împușcare de către Colegiul Militar al Curții Supreme a URSS. A fost înmormântat în cimitirul Kommunarka. A fost reabilitat post-mortem pe 12 mai 1956.

Familie

Soția sa, Hana Davidovna Imas (1898–?), a fost de asemenea condamnată în 1938.