Ismail Gasprinski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
İsmail Gaspıralı
Ismail Gaspirali 2.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Q4340495⁠(d), Ucraina Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Bahciîsarai, Gubernia Taurida, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Înmormântat Zîndjîrlî-medrese[*][[Zîndjîrlî-medrese |​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
EtnieTătarii crimeeni Modificați la Wikidata
Religieislam Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
editor[*]
jurnalist
scriitor
intelectual
profesor Modificați la Wikidata
Partid politic Ittifak al-Muslimin[*][[Ittifak al-Muslimin (former political party)|​]]  Modificați la Wikidata
Limbilimba turcă[1]
limba rusă[1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Paris  Modificați la Wikidata
Note
Premii Order of the Lion and the Sun[*][[Order of the Lion and the Sun (award)|​]]
Order of the Medjidie[*][[Order of the Medjidie (award)|​]]
Commander of the Order of the Lion and the Sun[*][[Commander of the Order of the Lion and the Sun |​]]
Officer of the Order of the Lion and the Sun[*][[Officer of the Order of the Lion and the Sun |​]]
4th class, Order of the Medjidie[*][[4th class, Order of the Medjidie (grade of an order)|​]]
Order of noble Bukhara[*][[Order of noble Bukhara |​]]  Modificați la Wikidata

İsmail Gaspıralı (Gasprinskiy) (n. , Q4340495⁠(d), Ucraina – d. ,[2] Bahciîsarai, Gubernia Taurida, Imperiul Rus) a fost un pedagog, editor și politician tătar crimean. Gaspıralı a fost primul și singurul intelectual musulman din Rusia țaristă care a observat nevoia popoarelor turcice și islamice de a se reforma și de a se moderniza din punct de vedere educațional și cultural. Numele de familie vine de la orașul Gaspra din Crimeea.

Gaspıralı și-a exprimat și promovat ideile în ziarul "Tercüman" pe care l-a fondat în anul 1883 și care și-a continuat existența până în anul 1918. În articolele sale a chemat popoarele turcice la unitate și cooperare.

au fost motto-ul și principiul său.

Gaspıralı a susținut că modernizarea înseamnă europenizare. Crezul său a fost că singura cale de modernizare este educația. A criticat sistemul de învățământ din școlile islamice concentrate exclusiv pe religie și a susținut învățământul în limbile materne - sistem pe care l-a și implementat printr-un nou curriculum. Într-un articol din 1881 scria:

Bustul lui Gaspıralı abidesi, Bahçesaray

Gaspıralı a editat Âlem-i Nisvan (Kadınlar Dünyası / Lumea Femeilor ) - o revistă pentru femei condusă de fiica sa, Șefika. A editat și Âlem-i Subyan (Çocuklar Dünyası / Lumea Copiilor) - pentru copii. Gaspıralı, este unul din fondatorii Uniunii Islamice (İttifaq-i Müslümanlar) ; Uniunea fondată în 1907 reunea intelectualii musulmani turci din Rusia țaristă. Totodată este unul dintre organizatorii primului Congres al musulmanilor ruși și urmărea înfăptuirea unor reforme sociale și religioase pentru musulmanii din Rusia.

Opera[modificare | modificare sursă]

Gazete/Ziare[modificare | modificare sursă]

thumb|right|İsmail Gaspıralı "Gasprinskiy"

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Russkoye Musulmanstvo (Rus İslam) Simfereopol, 1881
  • Salname-i Türki (Bahçesaray, 1882)
  • Mirat-ı Cedid (Bahçesaray, 1882)
  • Hoca-ı Sibyan (Bahçesaray, 1884; 3.bas. 1892; 7. bas. 1898)
  • Avrupa Medeniyetine Bir Nazar-ı Muvazene (Bahçesaray, 1885)
  • İslamlara dair Nizamlar ve İmtiyazlar (Bahçesaray, 1885)
  • Rusya Coğrafyası (Bahçesaray, 1885)
  • İki Bahadır (Bahçesaray, 1886)
  • Kıraat-i Türki (Bahçesaray, 1886; 2. bas. 1894)
  • Maișet Muharebesi (Bahçesaray, 1886)
  • Kolera Vebası ve Onun Deva ve Darusu (Bahçesaray, 1887)
  • Bahtiyar Nazım (Bahçesaray, 1889)
  • Atlaslı Cihanname (Bahçesaray, 1889)
  • Medeniyet-i Islamiye (Bahçesaray, 1889)
  • Garaib-i Adat-i Akvam (Bahçesaray, 1890)
  • Arslan Kız (Bahçesaray, 1894)
  • Mektep ve Usul-i Cedid Nedir? (Bahçesaray, 1894)
  • Risale-i Terkib (Bahçesaray, 1894)
  • Russko-vostochnoe Soglashenie (Bahçesaray, 1896)
  • Hesab. Muhtasar Ilm-i Hesab ve Mesa'il-i Hesabiye (Bahçesaray, 1897)
  • Her Gün Gerek Zakonlar (Bahçesaray, 1897)
  • Rehber-i İslamiye (Bahçesaray, 1898)
  • Șara'it al-Islam (Bahçesaray, 1897)
  • Rehber-i Mu'allimin (Mu'allimlere Yoldaș) (Bahçesaray, 1898)
  • Türkistan Uleması (Bahçesaray, 1900)
  • Mevlud-i Cenâb-ı Hazret-i Ali (Bahçesaray, 1900)
  • Beden-i İnsan (Bahçesaray, 1901)
  • Iran. Resimli Mecmua (Bahçesaray, 1901)
  • Mebadi-yi Temeddün-i Islamiyan-i Rus
  • Meșhur Payitahtlar (Bahçesaray, 1901)
  • Usul-i Edeb (Șark ve Garb Kaideleri) (Bahçesaray, 1901)
  • Zoraki Tabib (Bahçesaray, 1901)
  • Malumat-i Nafia (Bahçesaray, 1901)
  • Tashih-i Akaidden (Bahçesaray, 1901)
  • Temsilat-i Krilof (Bahçesaray, 1901)
  • Asya'da Komșularımız (Bahçesaray, 1903)
  • Dâru-l Rahat Müslümanları (Bahçesaray, 1906)
  • Müslüman Kongresi (Bahçesaray, 1909)

Articole[modificare | modificare sursă]

  • "Türk yurducularına" (Türk Yurdu 1: 190-95, 1328 1912)
  • "Hind yolundan" (Türk Yurdu 1: 307-10, 1328, 1912)
  • "Hind'den dönerken" (Türk Yurdu 1: 369-71, 1328, 1912)
  • "Muhaceret muntazama" (Türk Yurdu 1: 706-13, 1328, 1913)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]