Isabela Vasiliu-Scraba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Isabela Vasiliu-Scraba
Isabelavs1.jpg
Date personale
Născută2 iulie 1951
Naționalitateromână
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare, publicistă, Visiting-Profesor
Limbilimba română  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Operă de debutFilozofia lui Noica, între fantasmă si luciditate (1992)
Opere semnificativeMistica Platonica, Atena lui Kefalos, Filozofie acroamatică la Platon, Configuratii noetice la Platon si la Eminescu, Metafizica lui Nae Ionescu in unica si în dubla ei înfățisare, In labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Cioran, Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Deschiderea cerurilor într-un mit platonic si in Miorița, Propedeutică la eternitate. Alexandru Dragomir în singurătatea gândului, Contextualizări. Elemente pentru o topografie a prezentului.
Prezență online

Isabela Vasiliu-Scraba (n. 1951[1], București) este eseistǎ și istoric al filosofiei. Este membrǎ a Uniunii Scriitorilor, Filiala de Critică, Eseistică și Istorie Literară din România.[2]

Este autoare a unor volume de filosofie și de istoria ideilor, ea publicând după 1990 peste două sute de studii și articole în țară și în străinătate.[3] A fost influențată de Constantin Noica și de Anton Dumitriu. Alexandru Paleologu i-a „apreciat demersul critic, vioiciunea intelectuală și expresia”.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A făcut studiile liceale la „Spiru Haret” și „Ion Luca Caragiale” din București.

A absolvit Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Institutului Politehnic București, după care a lucrat cinci ani ca ingineră chimistă la un institut de cercetare (I.A.M.N.). În semestrul al doilea din anul universitar 1989-1990 și în semestrul întâi din 1990-1991 a fost profesor invitat la Universitatea din București unde a ținut două cursuri despre Immanuel Kant.[necesită citare] În anul 1992-1993 a fost profesor suplinitor de limba germană la Liceul „Lucian Blaga” din București. A participat la seminariile private ținute de Anton Dumitriu la domiciliul său.[necesită citare]

Cenzurate de presa comunistă,[necesită citare] studiile sale critice asupra filosofiei lui Constantin Noica, Anton Dumitriu, Lucian Blaga, Petru Comarnescu, Platon, Kant, Heidegger și Jaspers au putut fi publicate abia după anul 1990.[5]

Isabela Vasiliu-Scraba a devenit cunoscută în domeniul studiilor platonice cu volumul „Mistica platonica” (1999), precedat de „Atena lui Kefalos” (1997), „Filosofie acroamatică la Platon” (1997) și de „Configurații noetice la Platon și la Eminescu” (1998).

În domeniul istoriei filosofiei i-au fost apreciate cele două volume despre filosoful Nae Ionescu. Primul volum tratează gândirea religioasă a profesorului universitar („Metafizica lui Nae Ionescu, în unica și în dubla ei înfățișare”, 2000), al doilea volum evidențiază răsfrangerile gândirii naeionesciene în creația discipolilor („În labirintul răsfrîngerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Emil Cioran, C-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncila”, 2000).

Volumul apreciat dedicat fenomenologului Alexandru Dragomir, fost elev al lui Nae Ionescu, Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu („Propedeutică la eternitate. Alexandru Dragomir în singurătatea gândului”, 2004) apărut la câteva luni după publicarea gândirii lui Dragomir trunchiată și modificată de editori (fără a semnala modificările operate[6] -v. Al. Dragomir, „Crase banaliți metafizice”, Ed. Humanitas, 2004, tradus în franceză: „Banalité metaphysiques”, Vrin, Paris, 2008).

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • 1992, Filosofia lui Noica, între fantasmă și luciditate, ed. Ecodava, Slobozia
  • 1993, Inefabila metafizică, Slobozia
  • 1995, O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile și Ideile Platonice, Slobozia, 72p
  • 1996, Despre Existență, Ființă și Esență, Ed. Mirisa, 192p
  • 1997, Filosofie Acroamatică la Platon, ed. Star TIPP, Slobozia
  • 1997, Atena lui Kefalos, ed. Star TIPP, Slobozia
  • 1998, Configurații noetice la Platon și la Eminescu, Ed. Star-Tipp, Slobozia, 192p
  • 1999, Mistica Platonică, ed. Star TIPP, Slobozia
  • 2000, Metafizica lui Nae Ionescu, ed. Star TIPP, Slobozia
  • 2000, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Emil Cioran, C-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Bancilă, Star TIPP, Slobozia
  • 2003, Contextualizări. Elemente pentru o topologie a prezentului, ed. Star TIPP, Slobozia
  • 2004, Propedeutică la eternitate. Alexandru Dragomir în singurătatea gândului, ed. Star TIPP, Slobozia
  • 2004, Deschiderea cerurilor într-un mit platonic și în „Miorița” / The opening of the skies in a Platonic myth and in „Mioritza” ballad Ed. Star-Tipp, Slobozia, 96 p
  • 2009, Din discipolii necunoscuți ai lui Heidegger: Constantin Oprișan, postfață la vol.: C. Oprișan, Cărțile spiritului și alte poezii, Ed. Christiana, 2009, pp 81-94.

Opere bilingve și traduceri[modificare | modificare sursă]

  • 2002, In the labyrinth of reflections. Nae Ionescu through his disciples: Petre Tutea, Emil Cioran, C-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu and Vasile Bancila reprodus pe situl Asymteria din volumul bilingv, Ed. StarTipp, 2002
  • 2004, The opening of the skies in a platonic myth and in Mioritza ballad în a doua parte a volumului Deschiderea Cerurilor într-un mit platonic și în Miorița, Ed. StarTipp, 2004.
  • 1998, Cultural interference in present-day european literature reprodus în Revue Roumaine nr. 360/1998 din vol. Configurații noetice la Platon și la Eminescu, Ed. StarTipp, 1998.

Contribuții la volume colective[modificare | modificare sursă]

  • Dan Iacob, "Sunetul Noica - o antologie de autori, texte și teme legate de viața și opera filosofului român", Ed. Papirus Media, Roman 2019
  • "Eminescu, voievodul culturii românești”, Tecuci, Ed. Grapho Press, 2018, pp.69-78.
  • Almanah Origini, 2010;
  • Acta Musei Maramorosiensis, 2005;
  • Postfață la volumul: Constantin Oprișan, Cărțile spiritului și alte poezii, București, Ed. Christiana, 2009, p. 81-91;
  • Almanah Origini, 2005;
  • Almanah Origini, 2004;
  • Almanah Origini, 2003;
  • Acta Musei Maramorosiensis, 2002;
  • Les interferences des cultures dans la litterature europeenne contemporaine, France, 2000.
  • Acta Musei Maramorosiensis, 2007;
  • "Wagner și Eminescu, sau, Cearta oamenilor de rând cu spiritele superioare", pp.273-275 și "Teroarea preventivă prin delictul de opinie în doctrina totalitarismului”, pp. 276-277, în vol.„Comunicări științifice” (red. sef Vasile Mărculeț), Catedra de istorie si științe socio-umane, vol.VII, Mediaș, 2008
  • Rațiune și credință – Titu Maiorescu și Zorica Lațcu, 2018

Volume online[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Jurnalul.ro
  2. ^ http://filialadecritica.blogspot.ro/p/blog-page_19.html
  3. ^ v. Cotidianul. Supliment cultural din 11 dec. 1995
  4. ^ v. Cotidianul din 8 ian. 1993; v. Jurnalul literar din mai 1995
  5. ^ v. monografia C-tin Noica din 1992, prima carte dedicată gândirii filosofului, precum și volumul de eseuri Inefabila metafizică din 1993
  6. ^ https://www.academia.edu/39054420/Isabela_Vasiliu-Scraba_Al._Dragomir_nu_este_o_inventie_a_lui_Liiceanu_fiindc%C4%83_oamenii_mici_nu-i_pot_inventa_pe_oamenii_mari