Ion Sălișteanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Sălișteanu
IonSalisteanu.jpg
Pictorul Ion Sălișteanu cu fetița sa Raluca (1970)
Date personale
Născut 6 octombrie 1929
Pitești
Decedat 25 mai 2011 (82 de ani)
București
Naționalitate  România
Ocupație pictor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artistic Pictor
Pregătire Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” din București
Patronaj Corespondent al Academiei Române
Președinte de Onoare al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Influențat de Samuel Mutzner, Adam Bălțatu
Premii 1. Ordinul Meritul Cultural
2. Premiul „Ion Adreescu” al Academiei Române
3. Ordinul național „Steaua României”
O natură moartă de Ion Sălişteanu

Ion Sălișteanu (n. 6 octombrie 1929, Pitești – d. 25 mai 2011[1]) a fost un pictor și profesor universitar român, membru corespondent al Academiei Române din martie 2006.[2]

Tinerețea și personalitatea[modificare | modificare sursă]

Ion Sălișteanu s-a născut la data de 6 octombrie 1929, în municipiul Pitești. A studiat pictura între anii 1949-1955 la Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” din București cu profesorii Samuel Mutzner și Adam Bălțatu.

După absolvirea facultății în anul 1955, devine cadru didactic la secția pictură și membru al Uniunii Artiștilor Plastici profesioniști. Este interesat de raportul dintre artă și spațiul social, de arta medievală și bizantină, de ipostazele picturii moderne și contemporane. Lucrează mari cicluri tematice, preocupat de ordinea formelor din natură. Călătorește mult, cu mare sete de relaționare a tot ceea ce ne definește și ne înconjoară.

Cariera[modificare | modificare sursă]

Realizează peste 4.000 de lucrări, multe figurând în cele circa 200 de expoziții de artă românească organizate în străinătate, în diferite centre culturale ale lumii, precum:

1955 – Varșovia, 1956 – Dresda, Bratislava; 1957 – Budapesta, Moscova; 1965 – Szczecin; 1967 – Frankfurt; 1968 – Uppsala, Praga, Paris, Russe; 1969 – Roma, Torino, Tel Aviv, Rijeka, Varșovia, Landschau; 1970 – Veneția, Düsseldorf, Torino, Milano, Varșovia; 1971 – Tesside, Middlesbourg, Palma de Mallorca, Leningrad, Praga Varșovia, Torino; 1973 – Eastbourne, Southampton, Toulon, Philadelphia, Washington, Akron, Saint Paul, Oskonson, Moscova, Beijing, Timzin, Madrid, Veneția; 1974 – Phenian, Quebec, Atena, Tunis, Cairo, Berlin, Moscova, Glasgow; 1975 – Berlin, Stuttgard, Moscova; 1976 – Ankara, Copenhaga, Sofia; 1978 – Lisabona, Atena, Praga, Berlin, Sofia, Moscova, 1979 – Buenos Aires, Cottbus, Berlin, Moscova, Helsinki; 1980 – Olimpia, Bari, Macerata, Roma, Napoli; 1981 – Novisad, Sarajevo, Zagreb, Sofia; 1982 – Berlin, Praga, Bratislava; 1984 – Sofia, Lisabona; 1985 – Gabrovo; 1986- Varșovia, Beijing, Sofia; 1990 – Geneva, Paris, New York; 1992 – Viena, Denver, Chișinău; 1993 – Chișinău (ca membru de onoare a U.A.P. - Moldova); 1994 – Beijing, Nanjing; 1995 – Istanbul, Ankara, Izmir; 1996 – Sofia – Trienala de pictură (premiu); 2002 – prima Bienala Internațională de la Beijing; 2004 – Palatul Parlamentului European, Bruxelles.

Expoziții[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 1965, Ion Sălișteanu a avut 86 de expoziții personale în țară și străinătate, dintre care:

Expoziții personale în străinătate (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • 1965 – Szczecin (Polonia) – Grupul „Metaphora”
  • 1970 – Bienala internațională de la Veneția
  • 1973 – Klagenfurt (Austria) – cu prilejul „Zilelor culturii românești”
  • 1982 - Bienala de artă realistă - Berlin și Praga
  • 1983 – Expoziția „Omaggio à Picasso” – Academia di Romania
  • 1985 – Cracovia, Varșovia, Tarnow (Polonia) – cu prilejul zilelor culturii românești
  • 1992-1993 – Chișinău – Palatul Culturii și Marea Sală de Artă
  • 1992 – Budapesta, Pasau, Viena, Bratislava – expoziție itinerantă (UNESCO)
  • 1993 - Viena – cu prilejul inaugurării Centrului Cultural – Fundația Elias
  • 2001 – Sofia – Marea Galerie
  • 2005 – He-Ze (China) – Muzeul „Ion Sălișteanu” – cu expunere permanentă

Expoziții personale în țară (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • 1965 – București, Galeria „Orizont” – prima expoziție personală
  • 1972 – București, „Muzeul Simu” – în cadrul Simpozionului internațional de estetică
  • 1975, 1979 – București, Sălile Dalles
  • 1980, 1996 – Cluj Napoca, Muzeul de Artă și Galeria Mare a U.A.P.
  • 1980, 1983, 1987, 1988, 1994, 2004 – Constanța, Muzeul de Artă
  • 1980 – Galați, Muzeul de Artă contemporană românească
  • 1984 – București, Institutul Italian de Cultură (ca participant la Bienala de la Veneția)
  • 1988 – Arad, Galeria „Arta”
  • 1989 – București, Muzeul de Artă
  • 1989, 1994 – Craiova, Muzeul de Artă
  • 1991 – Iași, Palatul Culturii
  • 1992, 1997 – București, Cercul Militar Național – inaugurarea Sălii de artă și lansarea monografiei
  • 1994 – București, Teatrul Național, sălile Art-Expo, etaj ¾
  • 1996 – Pitești, Muzeul de Artă
  • 1996 – Sibiu, Muzeul Brukenthal
  • 1997 – Reșița, Palatul Muzeal
  • 2000 – București, inaugurarea Centrului Cultural Kalinderu
  • 2002 – București, Banca Allianz Țiriac
  • 2004 – Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă și Galeria Uniunii
  • 2007 – Timișoara, inaugurarea Galeriei Calina.
  • 2011 – Călărași, Muzeul Dunării de Jos

Participă la 136 de tabere și simpozioane de lucru în țară și străinătate între care: Kuopio (Finlanda), Belogradcik (Bulgaria), tabara internațională de la Baia Mare; Lemnos (Grecia), Izmir (Turcia); tabăra internațională Est and West Fleiss- Carei; simpozionul internațional de la Tours Fondette (Franța); simpozionul de creație Verbania Lago Maggiore (Italia); întâlnirea internațională de creație Essen (Germania); simpozionul internațional de la He-Ze (China); Nurenberg (Germania).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 1964, 1985 – Premiul de pictură al U.A.P.
  • 1968 - Ordinul „Meritul Cultural”
  • 1971 – Premiul Ministerului Culturii
  • 1972 – Premiul „Ion Adreescu” al Academiei Române;
  • 1981 - Premiul internațional al artiștilor profesioniști „Trionfo”, Roma
  • 1983 - Premiul internațional „Pace”, Roma
  • 1983 – Premiul internațional „Omaggio a Picasso”, Palazzo Barberini, Roma
  • 1996 – Cetățean de onoare al orașului natal, Pitești
  • 1999 - Marele premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România
  • 1999 – este ales Președinte de Onoare al U.A.P.
  • 2000 – Ordinul Național „Steaua României”, în grad de ofițer
  • 2006 – membru corespondent al Academiei Române
  • 2006 – medalia de aur „140 de ani de la înființarea Academiei Române”
  • 2006 – nominalizat pentru Premiul Prometeus – Opera Omnia.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • C. Prut.Dicționar de artă modernă. Ed. Albatros, 1982

Legături externe[modificare | modificare sursă]