Ion Pachia-Tatomirescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pachia-Tatomirescu 25-IX-2006.JPG
Date personale
Născut (70 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație critic literar[*] Modificați la Wikidata
Ion Pachia-Tatomirescu

Ion Pachia-Tatomirescu (n. 16 februarie 1947, Tatomirești, județul Dolj), fiul Elenei (n. Florea) și al tâmplarului Dumitru D. Pachia, este un scriitor român, doctor în filologie. Este poet, prozator, teoretician, critic, istoric al culturilor / civilizațiilor, al religiilor, lingvist, publicist, editor și traducător.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A scris și publicat 41 de lucrări științifice și beletristice. În prezent este profesor titular la Colegiul Național Bănățean din Timișoara, director al Editurii Aethicus, redactor-șef al Anuarului de martie, redactor la Rostirea românească și Orient latin. Este căsătorit cu poeta / anglista Gabriela Pachia (cu care are doi copii: Mihai Pachia, n. 1984, și Floriana Pachia, n. 1988).

Studii universitare și postuniversitare[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii elementare din localitatea natală, Tatomirești, a gimnaziului din comuna Brădești și a Liceului Real-Umanist din orașul Filiași, Ion D. Pachia (Ion Pachia Tatomirescu) urmează cursurile Facultății de Filologie – Universitatea din Timișoara (1966 – 1971). Devine doctor în filologie – la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, cu teza Generația resurecției poetice din 1965 – 1970.

Activitate literară[modificare | modificare sursă]

Poezie - aprecieri literare[modificare | modificare sursă]

Ion Pachia-Tatomirescu debutează cu poeme și o "ars poetica" paradoxistă (a holo-poemului), simultan, în revista Ramuri – anul III, nr. 10 (27) / 1966 (p. 21) și în Povestea Vorbii (nr 7 / 1966, p. 14), suplimentul redactat de Miron Radu Paraschivescu; iar, editorial, cu volumul de poeme, Munte – București, Editura Eminescu, 1972.

  • De la primele-i poeme publicate în ziare / reviste, se lămurește faptul că Ion Pachia-Tatomirescu „conjugă“ întru catharsis «marile probleme filosofice ale existenței», eul liric fiindu-i «prezent în tot locul, ca un martor ocular și senzorial la condensarea înaltelor miracole din seva pământului» (Al. Firescu, Înainte – Craiova –, nr. 6.560, 2 aprilie, 1966, p. 3)
  • Ecritura sa înnobilându-se în zodia «unei muzici, a unui ecou inefabil, care este pecetea poeziei», pecete inconfundabilă, dinspre o primă ars poetica a paradoxismului, Peristylium, dinspre o limpede și foarte profundă „definiție“ a holo-poemului, certificate chiar din toamna anului 1966, de Miron Radu Paraschivescu (în Povestea vorbii, nr. 7), de Ilarie Hinoveanu și Petre Dragu (în Ramuri, III, nr.10 / 27, 15 septembrie 1966, p. 14).
  • Ion Pachia-Tatomirescu, «puiul de dac» (Vl. Streinu, Ghiocei, în Luceafărul, nr. 11 / 255, din 18 martie 1967, p. 1), intrând în „Țara-Poem“ cu un Munte și aducând «mărturia unei erupții lirice de mare autenticitate prin îndrăzneală asociativă și dinamism interior, traducând zbaterile și elanurile unei sensibilități adolescentine înfiorată de a se descoperi pe sine și tulburată de presimțirea unei ordini cosmice» (M. Iorgulescu, Munte, în Luceafărul, XV, nr. 32 / 536, 5 august 1972, p. 6), nu-i doar unul dintre fondatorii / teoreticienii paradoxismului, ci-i și creator / inventator de salm, cea mai scurtă poezie cu formă fixă din istoria literaturii universale, mai exact spus, «un distih, în care versul prim are măsura 2, un troheu, fiind stihul „un-doi-irii“ („undoirii“ / „îndoirii“) Întregului Cosmic, și, versul secund, măsura 4, o zalmoxiană pereche de trohei...» (I. P. T., Salmi..., p. 5).
  • «Într-adevăr, salmii întrec, necondiționat, ca întindere, economia de cuvinte a haiku-ului, fără a pierde, prin aceasta (...), echilibrul dintre brevilocvență și densitate (echilibru fin, greu de atins...). Iată câteva exemple, ca să nu ne rezumăm la afirmații: „Vie / lăcrimie...“; „Fluturi / ard pe scuturi“;„Munte, / în cer, pun-te...!“ etc.»; ajungem și «la lectura cosmogonică a volumului»; fiindcă, «după cum ne informează autorul în cuvântul înainte, „eroul liric al salmului este un observator, un participant la o ordine microcosmică și, deopotrivă, macrocosmică“; nu-i de mirare, deci, că, pe prima pagină, vedem scris, într-un chenar, „Cosmografii“; aceste cristale poetice, cu nenumărate reflexe, vorbesc despre sufletul omenesc, de pretutindeni și de oricând, capabil să închidă în grăuntele său nevăzut (dar abisal), imensitatea universului» (E. Dorcescu, Poezie și cosmografie, în Renașterea bănățeană / Paralela 45, nr. 3478, 3 iulie 2001, p. 6).
  • În ciuda micropoemului-haiku, tatomiresciana „invenție“ este deja „omologată“ atât de esteticieni din Belgia, ca Paul Van Melle («Salmes est fait uniquement de poèmes à forme fixe de ce nom, plus brefs encore que le haïkou japonais, car ils sont fait d’un trochée et d’un tétrasyllabe; il n’est pas facile de s’habituer à ce rythme...» –, în revista Inédit, nr. 153 / 2001), cât și din Franța, ca Jean-Claude George («Le Salme est la plus courte poésie fixe de l'histoire de la littérature; le triplement du salme – proche du haiku – donne le trisalme...» – în Art et Poésie, nr. 177 / 2002).
  • Ultimele poeme hadronice sunt remarcate și de profesorul de românistică de la Universitatea Sorbonei, Jean-Paul Mestas: «Incantation, magie des visions, le poète de Timișoara offre à lire des sonnets qui ouvrent les horizons de la Dacie et dont le chant rapelle cordialement au rêve des beautés latentes....» (în Jalons, nr. 73, 2002).

Eseistică - aprecieri literare[modificare | modificare sursă]

  • În studiul De la Miorița la Zalmoxis, după cum certifica Romulus Vulcănescu, încă din anul 1984, Ion Pachia Tatomirescu «pledează pentru rădăcinile „mioritice“ ale Zalmoxianismului, apelează mereu la implicațiile zalmoxianiste ale conținutului Mioriței. În alți termeni, tema transsimbolizării baladei în Zalmoxianism cedează locul temei transformării Zalmoxiansimului în baladă. Ideea dominantă a acestei relații este aceea a seninătății protagonistului „mioritic“ în fața morții, care reeditează pe plan epic seninătatea dacică în fața morții solului către Zalmoxis. (...) Mergând pe urmele lui L. Blaga, substituie matricea (stilistică) prin matcă, aplicând-o la elemente de geografie mitică (referitor la iad și rai). (...) Termenii, alegorie și simbol, care dețin un loc important în gândirea mitică, sunt evidențiați. Combate teoria abisală a „spațiului ondulatoriu“ deal-vale a lui Lucian Blaga, înlocuind-o cu teoria semantismului sincretic a spațiului spiritual zigzagat, creastă de munte – abis – creastă de munte (...); constată că ritmicitatea creastă – abis – creastă își are corespondența în poezia populară română. Iată cum: închipuie o poetică inedită sub raportul studiului ritmicității la români, în care este vorba despre anumite tipuri de versuri (...). Ideea oralității culte (care în fond este ceremonială de curte regală sau culturală de regim pontifical) constituie o idee forță folosită de autor» (Acad. Romulus Vulcănescu, Tema transsimbolizării baladei „Miorița“ în Zalmoxianism..., în „Miorița“ – lectură semantic-sincretică și simbolic-genetică... de Ion Pachia Tatomirescu, Universitatea din Craiova, 1986, p. 73).
  • Ion Pachia Tatomirescu este un «cercetător cu o largă informație și cu o reală capacitate de cuprindere și sistematizare» (Mircea Braga), «un spirit neobosit, veșnic iscoditor, aliat constant al celor mai autorizate voci critice», având «vocația brevilocvenței (...) și capacitatea lăudabilă și rară de a absorbi o uriașă cantitate de informații» (Crișu Dascălu), lucrând «cu ambiția exhaustivității» (Liviu Leonte);
  • «rodul lecturilor de câteva zeci de ani», se constituie într-un «adevărat compendiu de poezie a unei generații, sprijinit, de regulă, pe repere valorice valabile» (Mircea Tomuș);
  • «volum masiv, opul lui Ion Pachia Tatomirescu repune în drepturi (cercetând opera și contextul) o generație care, sub furia revizionistă, a fost aprig contestată în anii din urmă» (Adrian Dinu Rachieru).
  • Obiectivele, lucrările lui Ion Pachia Tatomirescu se circumscriu veritabilului enciclopedism cu care pare a se mândri și începutul celui de-al treilea mileniu de după nașterea Mântuitorului... (Mugur Moșescu, O fișă pentru ediția secundă a DGLR... / An Article for the Second Edition of DGLR..., postfață la: Ion Pachia Tatomirescu, Despre fructul curcubeului / On the Fruit of the Rainbow.

Cărți de beletristică și de cercetare științifică[modificare | modificare sursă]

Publicate de Ion Pachia-Tatomirescu (în ordine cronologică):

  • Munte, poeme, București, Editura Eminescu, 1972.
  • Crocodilul Albastru (poezii pentru copii), București, Editura Ion Creangă, 1975.
  • Încântece, versuri (cu o postfața Poezie și arheologie de Miron Radu Paraschivescu), București, Editura Litera, 1979.
  • Zoria, poeme, București, Editura Cartea Românească, 1980.
  • Lilium Breve, poeme, București, Editura Eminescu, 1981.
  • Peregrinul în azur, poeme, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1984.
  • Verbul de mărgărint, poeme, Timișoara, Editura Facla, 1988.
  • Dumnezeu între sălbatice roze (trisalmi și micropoeme-haiku; cu o postfață a autorului, Despre temeiurile dacoromânești ale micropoemului-haiku), Timișoara, Editura Hestia, 1993 – ISBN 973-95744-7-5.
  • Haiku (volum ilustrat cu „foto-sculpturi“ de Monique Deryckere, trilingv: în română, în franceză – versiunea autorului – și în neerlandeză – în traducerea poetului belgian, Florimond Van de Velde), Bruxelles / Porto, Editura Fundației Fernando Pessoa, 1994.
  • Nichita Stănescu și paradoxismul, eseu monografic, Timișoara, Editura Arutela, 1994; ediția a II-a, augmentată, Timișoara, Editura Aethicus, 2000 – ISBN 973-97530-4-3.
  • Împăratul din Munții de Azur / The Tale of the Emperor in the Azure Mountains, versuri / proză pentru copii (versiunea în limba engleză: Gabriela Pachia), Timișoara, Editura Aethicus, 1996 – ISBN 973-97529-1-8.
  • Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, eseu de istorie literară și de istoria civilizațiilor, Timișoara, Editura Aethicus, 1996 – ISBN 973-97529-0-X.
  • Bomba cu neuroni, poeme („postfațate“ de o suită de articole teoretic-paradoxiste și de 33 de referințe critice, de la Vl. Streinu, la Adrian Dinu Rachieru), Timișoara, Editura Aethicus, 1997 – ISBN 973-97529-8-5.
  • Zalmoxianismul și plantele medicinale, interdisciplinare studii de istoria limbii pelasgo-thraco-dace (abordând numele de plante medicinale cogaionice), de botanică, de etnoiatrie, sau de medicină zalmoxiană (pelasgo-thraco-dacă / valahă), vol. I (ISBN 973-97529-5-0), II (ISBN 973-97529-7-7), Timișoara, Editura Aethicus, 1997.
  • Stelele dalbe...dintr-o „Colindă la Timișoara în Decembrie Însângerat, la anul 1989“ (plachetă cu poeme pentru copii), Timișoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-2-6.
  • Dacia (Dacoromânia) lui Regalian / Regalianus’ Dacoromania – The Independent State of Dacoromania (258 – 270), Founded by Regalianus, the Great Grandson of the Hero-King Decebalus, lucrare de istoria antică a Pelasgilor / Valahilor (în română și engleză; traducerea în limba engleză: Gabriela Pachia), Timișoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-3-4.
  • Mărul din Rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc (antologie de colinde culese de I. P. Tatomirescu de pe văile Amaradiei, Gilortului, Jiului, Motrului, Mureșului și Oltului, între anii 1966 și 1986), Timișoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-4-2.
  • Aforismele apei / Aphorismes de l’Eau (ediție bilingvă, în valahă și în franceză – traducător: I. D. Pachia), Timișoara, Ed. Aethicus, 1999 – ISBN 973-97530-0-0.
  • Colegiul Bănățean (pagini monografice...), Timișoara, Editura Aethicus, 1999 – ISBN 973-97529-9-3.
  • Fulgerul sferic / Éclair sphérique, poeme, (ediție bilingvă; versiunea franceză a majorității poemelor este făcută de Chantal Signoret și I. D. Pachia), Timișoara, Editura Aethicus, 1999 – ISBN 973-97530-1-9.
  • Salmi – pentru „Premiul Nobel“ al rândunicilor / Salmes pour „Prix Nobel“ des hirondelles / Salms for „the Nobel Prize“ of the Swallows / Salms für „den Nobel Preis“ der Schwalben, distihuri „superparadoxiste“, sau „teletexte“, (ediție tetralingvă (română, franceză – în tălmăcirea lui Dacian Bradua, engleză – în traducerea Gabrielei Pachia și germană – în translarea Mihaelei Gherasim), Timișoara, Editura Aethicus, 2000 – ISBN 973-97530-9-4.
  • Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracă – sau valahică / dacoromânăISBN 973-97530-5-1), Timișoara, Editura Aethicus, 2001 – ISBN 973-97530-3-5.
  • Dicționar estetico-literar pentru Bacalaureat, Timișoara, Editura Aethicus, 2001 – ISBN 973-97530-6-X.
  • Ultimele poeme hadronice, Editura Aethicus, 2002 – ISBN 973-85261-1-6.
  • Cereasca horă din carul cu doisprezece brebenei (plachetă cu poeme pentru copii), Timișoara, Editura Aethicus, 2002 – ISBN 973-85261-4-0.
  • Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003 – ISBN 973-97530-8-6.
  • Povestea celor trei mustăți de fier (povestiri pentru copii, cu postfața Povestea despre poveștile acestei cărți pentru bunicul de este și istoric literar de Ioan Doru Breianu), Timișoara, Editura Aethicus, 2003 – ISBN 973-85261-2-4.
  • Compostorul de nori (colecția Cele mai frumoase poeme – antologia esențială –, cu un „Pentaedru prefațator“ semnat de Vladimir Streinu, Miron Radu Paraschivescu, Constantin M. Popa, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, cu un „Dodecaedru postfațator“ de Mircea Iorgulescu, Ion Dur, Ioan Buduca, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Paul Van Melle – Belgia –, Florin Vasiliu, Paul Courget – Franța –, Eugen Dorcescu, Jean-Claude George – Franța –, Jean-Paul Mestas – Franța –, Marian Barbu și cu un Tabel cronologic de Mugur Moșescu), Timișoara, Editura Aethicus, 2004 – ISBN 973-85261-5-9.
  • Generația resurecției poetice (1965 – 1970), o istorie a poeziei valahe din secolul al XX-lea (cu câteva referințe despre autor semnate de prof. univ. dr. Mircea Braga, de prof. univ. dr. Crișu Dascălu, de prof. univ. dr. Liviu Leonte, de prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru și de prof. univ. dr. Mircea Tomuș), Timișoara, Editura Augusta, 2005 – ISBN 973-695-198-7.
  • Despre fructul curcubeului / On the Fruit of the Rainbow (cu prefața Noua estetică antropocelestă dintre anii 1965 și 1975 sau estetica paradoxismului, semnată de I. P. T., și cu „postfața“ Ion Pachia Tatomirescu la al LX-lea ocol al Soarelui de Mugur Moșescu), Timișoara, Editura Aethicus, 2007 – ISBN 973-85262-4-8.
  • Etc.

Antologii[modificare | modificare sursă]

(în care Ion Pachia-Tatomirescu e prezent cu poeme, studii / eseuri, articole etc.)

  • Poarta cuvintelor (întocmită de I. Potopin, cu un Cuvânt înainte de Al. Philippide și cu o Prefață de Șerban Cioculescu), București, Ed. Litera, 1971.
  • Poeți olteni 1944 – 1980 (întocmită de Justin Constantinescu și Ion Deaconescu, cu o Prefață de Marin Sorescu), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1982.
  • Timișoara 16 – 22 decembrie 1989 (întocmită de Ion Anghel, cuprinzând „radiografii“ ale revoluției din anul 1989; lui I.P.T. i se publică: Nopțile și zilele Revoluției Dacoromâne din Decembrie 1989, la Timișoara – fragmente de jurnal), Timișoara, Editura Facla, 1990 ─ ISBN 973-36-0091-1.
  • Umbra libelulei (antologie de micropoeme-haiku, întocmită de Fl. Vasiliu), București, Editura Haiku, 1993 ─ ISBN 973-95951-1-1.
  • Casa Faunului / The Faun’s House (antologie de poeme, întocmită de Lucian Alexiu), Timișoara, Editura Hestia, 1996 ─ ISBN 973-9192-39-4.
  • O sută de catarge / One Hundred Masts – microantologie a haiku-ului românesc (selecție, argument și comentarii de Florin Vasiliu și Șerban Codrin), București, Editura Haiku, 1997.
  • Luna în țăndări (poeți români – 10 ani de haiku, antologie aniversară, de Florin Vasiliu și Mioara Gheorghe), București, Editura Haiku, 2000 ─ ISBN 973-99290-5-2.
  • Eficiența în învățământ (studii privind reforma în învățământ – antologie întocmită de Al. Moț), Timișoara, Presa Universitară Română, 2001 ─ ISBN 973-8063-76-0.
  • Tratat de melancolie (antologia referințelor critice despre Anghel Dumbrăveanu întocmită de fiica poetului, Violeta Dumbrăveanu), Timișoara, Editura Eurostampa, 2001 ─ ISBN 973-8244-59-5.
  • Ars Poetica – The Loga Anthologies of Romanian Poetry, I (antologie și traduceri de Gabriela Pachia), Timișoara, Editura Aethicus, 2003 ─ ISBN 973-85261-6-7.
  • Povos e Poemas / Peuples et Poèmes (antologie în portugheză și franceză – 100 de țări și 200 poeme –, întocmită de Jean-Paul Mestas), Lisboa, Universitária Editora, 2003 ─ ISBN 972-700-473-3.
  • Surâsul crizantemei – antologie a haiku-ului românesc (întocmită de Ioan Găbudean), Târgu-Mureș, Editura Ardealul, 2004.
  • Tentațiile textului, 2 (studii de stilistică; antologie a Academiei Române – Filiala Timișoara – Institutul „Titu Maiorescu“, având coordonator pe prof. univ. dr. Crișu Dascălu), Timișoara, Editura Brumar, 2005.
  • Zoe Dumitrescu-Bușulenga, opera încoronată (florilegiu de Artur Silvestri), București, Editura Carpathia Press, 2005.
  • Voices of Contemporary Romanian Poets, Selection and English version by Dan Brudașcu, Cluj-Napoca, Editura Sedan, 2007 ─ ISBN 978-973-1844-00-8.

Prefețe și postfețe, studii introductive, tabele cronologice[modificare | modificare sursă]

  • Zalmoxianism și Creștinism în Dacia / Dacoromânia – Patria Sfântului Ioan Cassian – postfață (pagini A-5: 130) la: Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci și patra convorbire duhovnicească, Timișoara, Editura Aethicus, 1999 (pp. 55 – 188).
  • „Dacia literară“ (1840) și programul renașterii naționale în Principatele Valahe, studiu introductiv; Mihail Kogălniceanu – tabel cronologic, ambele în: Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost visul de aur..., Timișoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 42).
  • Zece „mituri esențiale“ în creația lui Mihai Eminescu și câteva „motive“ / „mari teme“ romantice, studiu introductiv; Mihai Eminescu – tabel cronologic, ambele în: Mihai Eminescu, Luceafărul, Timișoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 54).
  • Nichita Stănescu și paradoxismul ontologic al Limbii / Logosului, studiu introductiv; Nichita Stănescu – tabel cronologic, ambele în: Nichita Stănescu, Omul-Fantă, Timișoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 29).

Editor[modificare | modificare sursă]

  • Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci și patra convorbire duhovnicească, Timișoara, Editura Aethicus, 1999.
  • Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost visul de aur, Timișoara, Editura Aethicus, 2004.
  • Mihai Eminescu, Luceafărul, Timișoara, Editura Aethicus, 2004.
  • Nichita Stănescu, Omul-Fantă, Timișoara, Editura Aethicus, 2004.

Traducător[modificare | modificare sursă]

  • Gilbert Stenfort, Poeme ornitologice (traducere din limba franceză în colaborare cu Veronica Balaj), Timișoara, Editura Paradox, 1990.
  • Ivo Andrić, Curtea blestemată, roman (traducere și tabel cronologic, în colaborare cu Steva Perinaț), Timișoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2005

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

Începând cu 15 septembrie 1966 și până la 24 ianuarie 2007, Ion Pachia Tatomirescu a publicat – în ziare / reviste din România și din alte țări ale Europei și Americii – 1029 articole / studii interdisciplinare (critică, istoria civilizațiilor, teoria literaturii, stilistică, lexicologie, istoria religiilor etc.).

Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia-Tatomirescu a colaborat, ori publicǎ: Al cincilea anotimp (Oradea, 2001), Amfiteatru (București, 1968), Annales de l’Academie des Lettres et des Arts du Perigord (Revue Littéraire et Artistique, Bordeaux / France, 1991), Anotimpuri literare (Timișoara, 1994; 2005), Art et Poésie (Franța / Pagny sur Meuse, 2004 – 2007), Aurora (București – „buletinul ilustrat bilunar al Ambasadei U. R. S. S. în R. S. România“, 1988, Banatul (Timișoara, 1994), Caietele Dacoromâniei (Timișoara, 1996 – 2003), Caietele / Les Cahiers / NoteBooks „Tristan Tzara“ (Moinești, 2005, 2006), Cafeneaua literară (Pitești, 2006, 2007), Cetatea culturalǎ (Cluj-Napoca, 2007), Clio (revistă a Asociației Istoricilor Bănățeni, care a apărut la Timișoara, între anii 1992 și 1994), Comterra («Review of Comterra's Academy» – București, 2001), Contemporanul (București, 1968 – 1969), Contrapunct (București, revistă a Uniunii Scriitorilor, 1991), Convergențe Românești / Romanian Convergences (Londra, 1985 – 1987), Dacia magazin (New York – Dacia Revival International, 2005, 2006, 2007), Dreptul la timp (la care a fost și redactor – Timișoara, 1990), Familia (Oradea, 1971; 2005, 2006), Haiku (București, revistă de interferențe culturale româno-japoneze, 1990 – 1992), Inédit (La Hulpe / Belgia – revue mensuelle du Groupe de Reflexion et d’Information Littéraires, 1997 – 2007), Înainte (cotidian, Craiova, 1966 – 1969), Jalons (Paris / Franța, 2001 – 2007), Knijevni jivot / Kњижевни живот (Timișoara, 2006), Literatură și limbǎ (București, trimestrial al Societății de Științe Filologice din România, 1981), Luceafărul (București, 1968 – 1969; 1981 – 1989; 2005 – 2007), Lumina (Iugoslavia / Serbia, Novi Sad, 1995 – 2007), Lumină Lină / Gracoius Light (New York, 2004 – 2006), Mozaicul (Craiova, 2005, 2007), Negru pe alb (Odobești, 2007), Neue Literatur (București, 1989), Oglinda literară (Focșani, 2005 – 2007), Orient latin (Timișoara, 1996 – 2007, unde, din 2005, este și redactor), Orizont (Timișoara, 1968 – 1969; 1971; 1983 – 1989), Orte (Elveția / Zürich; 2005), Pro Saeculum (Focșani, 2005 – 2007), Radix (revue bilingve de culture – Mornimont / Belgique, 1991), Ramuri (Craiova, 1966 – 1969; 1977; 1980 – 1987), Renașterea bănățeană (cotidian timișorean, unde I.P.T. a susținut rubrica de Istoria religiilor, I – CCXVI, din 26 octombrie 1991 până în 23 noiembrie 1996; 2004), Rétro-Viseur (Lille / Franța, 2003), Rivista Internazionale di Letteratura / Revue Internationale de Littérature / International Review of Literature "Fleurs de Lune" (La Spezia / Italia, 2000), Rostirea românească (Sibiu / Timișoara, 1995 – 2006, unde, din 2005, a fost și redactor), Steaua (Cluj-Napoca, 2002), Sfârșit de mileniu (Craiova-Bechet, 1996 – 2000), Tomis (Constanța, 1968), Transilvania (Sibiu, 1983 – 1988; 2003), Unu (Oradea / Târgu-Jiu, 2006, 2007) etc.

Web-reviste la care Ion Pachia-Tatomirescu colaborează: Agero (Stuttgart, 2006, 2007), Mouvances (Canada / Montréal, 2006, 2007), Noi, Nu ! (Cluj-Napoca) etc.

Apartenență la organizații profesionale[modificare | modificare sursă]

  • Ion Pachia Tatomirescu este membru activ al Uniunii Scriitorilor din România (din anul 1980).
  • Este unul dintre membrii fondatori ai Societății Române de Haiku (din 1990) și ai Academiei Dacoromâne din București (din 1996).
  • Este membru al Asociației Istoricilor Bănățeni (din 1992).
  • Este membru al Société des Poètes et Artistes de France (din 1999).
  • Este membru al Academiei de Științe, Literatură și Arte din Oradea (din 2004).
  • Este membru al World Poets Society / Société Mondiale des Poèts (din 2007). Etc.

Premii (distincții) primite[modificare | modificare sursă]

  • La 29 august 1991, International Writer (University of Colorado at Boulder – U. S. A.) acordă lui Ion Pachia Tatomirescu un Certificat for Excelence.
  • La 5 iulie 1998, Societatea Literar-Artistică „Tibiscus“ din Uzdin-Serbia și Festivalul *La 26 iunie 1999, Société des Poètes et Artistes de France acordă lui Ion Pachia Tatomirescu III-ème Prix Vitrail Francophone (Ion Pachia Tatomirescu a intrat în acest concurs din 1988 cu ciclul de poeme Cosmia și Zoria).
  • La 31 mai 2000, Academia Dacoromână din București încununează pe Ion Pachia Tatomirescu cu Premiul Deceneu «pentru promovarea valorilor dacoromânești».
  • La 30 iunie 2003, Universitatea Tibiscus din Timișoara – Facultatea de Jurnalism acordă lui Ion Pachia Tatomirescu o Diplomă de Excelență.
  • La 14 septembrie 2004, Festivalul International de Creație Religioasă de la Timișoara oferă lui Ion Pachia Tatomirescu Premiul Dosoftei (pentru opera publicată până la acel moment).
  • La 7 octombrie 2004, Colegiul Național Bănățean din Timișoara îi acordă lui Ion D. Pachia (Ion Pachia Tatomirescu) Medalia de Onoare, bătută în bronz, «pentru recunoașterea internațională a creației sale artistice».
  • La 27 septembrie 2005, Asociația Română pentru Patrimoniu – din București – acordă Diploma de Excelență profesorului dr. Ion Pachia Tatomirescu, «pentru studiile de daco-românistică și pentru activitățile de „editor național“».
  • La 2 septembrie 2006, Biroul de Informare al Consiliului Europei din Republica Moldova și Salonul Internațional al Cărții din Chișinău (ediția a XV-a) acordă Premiul pentru Eseu cărții Generația resurecției poetice de Ion Pachia Tatomirescu (Editura Augusta, 2005).
  • La 9 octombrie 2006, Asociația Astra Română pentru Banat, Poțile de Fier și Românii de Pretutindeni – din Timișoara – conferă Diploma de Onoare d-lui prof. dr. Ion D. Pachia, «pentru excepționala contribuție la propășirea culturii și limbii române».
  • La 15 decembrie 2007, C. P. E. Libertatea din Novi Sad / Serbia conferă d-lui prof. dr. Ion D. Pachia, membru Honoris Causa al cercului Lumina, Medalia de Aur Lumina-60.

Legături externe[modificare | modificare sursă]