Ion Găvănescu

Date personale
Ion Găvănescu
Născut	1859 Buzău, Țara Românească
Decedat	1949 (90 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	pedagog[] cadru didactic universitar[] politician
Activitate
Organizație	Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Partid politic	Mișcarea Legionară
Modifică date / text

Ion Găvănescu (cunoscut și ca Găvănescul) (n. 1859, Buzău – d. 1949) a fost unul din creatorii pedagogiei în România, profesor universitar și decan al Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din Iași (1888-1932) și director al seminarului pedagogic (1899-1932) din același oraș.^[1]

Biografie

A fost licențiat în Litere și Filosofie la Universitatea din București (1883) și, ulterior, în 1887, a obținut titlul de doctor în filosofie la Berlin cu teza intitulată Versuch einer zusammenfassenden Darstellung der pädagogischen Ansichten John Locke (Încercare de prezentare completă a opiniilor pedagogice ale lui John Locke).^[2]

Ion Găvănescu a aderat la ideile politice de extremă dreapta fiind un membru marcant al Mișcării legionare,^[3] membru fondator al Senatul legionar^[4]. A fost deputat al partidului Totul pentru Țară din anul 1937. Sub regimul comunist, Ion Găvănescu a fost arestat și a murit în detenție.^[5]

Distincții

Ordinul „Coroana României” în gradul de Mare Ofițer (31 mai 1932)^[6]

Lucrări publicate

Ideile pedagogice ale lui John Locke, Tipografia H. Goldner, Iași, 1899
Istoria omenirii, curs elementar aprobat de de Minister ca manual didactic
Elemente de psihologie, Iași, 1890 (cu aproximativ douăzeci de reeditări ulterioare); Meditatiile poetului Grigore Alexandrescu, studiu critic, Bucuresti 1919
Partidele politice, Caracterizare prin ele înșile, Iași, 1905
Noțiuni de pedagogie și psihologie - pentru școlile de ofițeri, 1921;
Istoria pedagogiei. Teoriile și instituțiile de educație din timpurile vechi pînă în zilele noastre, în legătură cu istoria culturii, București, 1903, Noțiuni de pedagogie generală, București, 1920, Ed. Librăriei și Tipografiei H. Steinberg, Etica, Iași, 1922;
Psihologie, Editura Librăriei „Universala” Alcalay & Co., București, 1925
Din durerile și luptele românilor din Transilvania. Mișcarea de la 1848, Tipografia Națională I.S. Ionescu et M.M. Bogdan, București, 1914
Dela Kant la Hitler: spre pacea lumii, Institutul de Arte Grafice "Marvan" S. A. R., 1942
La o răspântie a istoriei naționale, Editura Lumina Moldovei, 1923
Amintiri. Momente și siluete, Casa Școalelor, București, 1944
Pedagogia militans. Principii de educație ca forțe active în procesul evoluției social-morale, Iași, 1932.

Distincții

A fost distins cu ordinele „Steaua României” în grad de Cavaler (1 ianuarie 1895) și „Coroana României” în grad de Ofițer (3 noiembrie 1897).^[7]

Note

↑ Ștefan Bârsănescu, Pedagogia. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1984, p. 55.
↑ Marin Ștefănescu, Constantin Schifirneț, Filosofia românească, Colecția Ethnos, Editura Historia, 2008.
↑ Ioan Scurtu, Politica și viața cotidiană în România în secolul al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, Editura Mica Valahie, 2011, ISBN 978-606-830-434-2, p. 129.
↑ Cezar Ardeleanu, Gheorghe Buzatu, Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane și române: Studiu introductiv de Dr. Gheorghe Buzatu, Editura Majadahonda, 1999, ISBN 978-973-933-508-9, p. 205.
↑ Ion Gavanescu, BUZAU.NET
↑ Decretul regal nr. 1.855 din 31 mai 1932 privind decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, nr. 134, Partea I-a, sâmbătă 11 iunie 1932, pp. 3726–3727.
↑ Anuarul Ordinelor Române: Cuprindend mutuațiunile până la 13 februarie 1898 (1898). Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, p. 87

Bibliografie

Ion Albulescu, Istoria pedagogiei românesti, Syllabus, pp. 32–7.

Legături externe

[1] Ștefan Bârsănescu, Pedagogia. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1984, p. 55.

[2] Marin Ștefănescu, Constantin Schifirneț, Filosofia românească, Colecția Ethnos, Editura Historia, 2008.

[3] Ioan Scurtu, Politica și viața cotidiană în România în secolul al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, Editura Mica Valahie, 2011, ISBN 978-606-830-434-2, p. 129.

[4] Cezar Ardeleanu, Gheorghe Buzatu, Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane și române: Studiu introductiv de Dr. Gheorghe Buzatu, Editura Majadahonda, 1999, ISBN 978-973-933-508-9, p. 205.

[5] Ion Gavanescu, BUZAU.NET

[DR18551932-6] Decretul regal nr. 1.855 din 31 mai 1932 privind decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, nr. 134, Partea I-a, sâmbătă 11 iunie 1932, pp. 3726–3727.

[7] Anuarul Ordinelor Române: Cuprindend mutuațiunile până la 13 februarie 1898 (1898). Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, p. 87

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]