Ion Druță
| Ion Druță | |||
.jpg) | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [1]  Horodiște, județul Soroca, Basarabia, România | ||
| Decedat | (95 de ani)[4] Moscova, Rusia[4] | ||
| Înmormântat | Compoziția „Badea Mior – Lumânarea Recunoștinței” | ||
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Rusia Republica Moldova | ||
| Religie | Biserica Ortodoxă[5] | ||
| Ocupație | Poet, dramaturg | ||
| Limbi vorbite | limba rusă[6] limba română[7][8] limba engleză | ||
| Partid politic | Frontul Popular din Moldova[2], Partidul Comunist al Uniunii Sovietice[3] | ||
| Studii | Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova[*] | ||
| Activitatea literară | |||
| Activ ca scriitor | 1950 - 2023 | ||
| Limbi | limba română limba rusă | ||
| Note | |||
| Premii | Ordinul Lenin Ordinul Republicii Ordinul Steagul Roșu al Muncii Ordinul Prietenia Popoarelor[*] Ordinul „Bogdan Întemeietorul” | ||
| Cariera politică | |||
| Membru al Sovietului Suprem al URSS | |||
| În funcție – | |||
| Partid politic | Frontul Popular din Moldova PCUS | ||
| |||
| Prezență online | |||
Modifică date / text  | |||
Ion Druță (n. , Horodiște, județul Soroca, Basarabia, România – d. , Moscova, Rusia) a fost un scriitor, dramaturg și membru de onoare al Academiei Române[9].
Biografie
[modificare | modificare sursă]
Ion Druță s-a născut pe 3 septembrie 1928, în satul Horodiște, județul interbelic Soroca, din Regatul României (în prezent în raionul Dondușeni, din Republica Moldova) și a decedat pe 28 septembrie 2023 în Moscova, din Rusia. A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.. Din 1969 s-a stabilit la Moscova, Rusia sovietică.[10]
Primele povestiri ale prozatorului au fost publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, Frunze de dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătății noastre, Clopotnița, Horodiște, Întoarcerea țărânii în pământ, Biserica albă, Toiagul păstoriei ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane.[10]
Aprecieri, distincții, legalitate
[modificare | modificare sursă]La Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (14-15 octombrie 1965), Iurie Barjanschi a discutat în contradictoriu cu Ion Druță și Mihai Cimpoi. El i-a zis lui Cimpoi că "stă încuiat în casă și citește gazete românești", la care Druță i-a răspuns: „Eu vreau să-i spun tovarășului Barjanschi, nu ştiu ce citeşte el, dar la Chişinău se citesc multe ziare românești și vreau să-i mai comunic tovarășului Barjanschi că eu nutresc cele mai calde sentimente pentru o țară vecină cu noi, o țară rudă cu noi, ca limbă, ca istorie, o țară socialistă, ca şi republica noastră, eu nu văd de ce ar trebui să facem un zid Chinez de-a lungul Prutului”.[11] Druță a fost aplaudat de toată sala.[12]
Din 1987 Ion Druță a fost președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. A fost decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, a scris piesa Casa Mare, nuvela Ultima lună de toamnă și romanul Balade din câmpie
În 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române[9], iar la 30 decembrie 1992 membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova.[13] A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 („Moldova Literară” din 26 iulie 1995).[14]
Creația lui Ion Druță este apreciată de contemporani. După cum menționează Mihai Cimpoi, „prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță... este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul”. În anii regimului totalitar comunist sovietic, Ion Druță s-a ridicat deasupra principiului abordării realității de pe poziții de clasă.
La 26 august 2008 i-a fost acordat Premiul de Stat în anul 2008 și titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii naționale și universale. [15]
La 11 septembrie 2009, Ion Druță a devenit primul cavaler al Ordinului „Bogdan Întemeietorul”. Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, l-a decorat pe Druță „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la renașterea națională, pentru merite în dezvoltarea relațiilor culturale cu țările străine și activitate prodigioasă în vederea sporirii prestigiului Moldovei pe plan internațional”.[16][17]
Ion Druță a lucrat la ziarele „Țăranul sovietic”, „Moldova socialistă” (devenită mai târziu „Moldova Suverană”) și la revista „Femeia Moldovei”. Primul volum de schițe și nuvele, La noi în sat, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă și de romanele Frunze de dor, Povara bunătății noastre. În anul 1969 s-a stabilit cu traiul la Moscova, publicând în limbile română și rusă.[18][19]
Controverse
[modificare | modificare sursă]Ca deputat al poporului din URSS, Ion Druță a făcut parte, împreună cu Grigore Eremei, din comisia ce urma să condamne pactul Ribbentrop-Molotov. În ciuda mai multor scrisore trimise de Eremei lui Aleksandr Iakovlev, președintele comisiei, în care cerea nu doar condamnarea pactului, dar și a ultimatumului sovietic asupra României, Moldova nu a fost menționată ca țară afectată, în raportul final.[20] Ion Druță a fost criticat de Alecu Reniță pentru că nu a făcut mai mult, astfel încât tragedia Basarabiei să fie menționată explicit în raport, în ciuda prestigiului de care beneficia acesta.[21]
Mai mulți intelectuali l-au criticat pe Druță pentru atitudinea cvasi-moldovenistă[22] pe care a adoptat-o după independența Moldovei: susținerea congresului „Casa Noastră - Moldova” a lui Mircea Snegur,[23] colaborarea cu regimul lui Vladimir Voronin[24] etc.
Familia
[modificare | modificare sursă]Soția, Era Samuil Rosina (1929-2017), a fost fiica poetului evreu Samuil (Samuil Israel) Rosin (1892-1941), căzut în lupta de la Veazma. Împreună au avut două fiice: Olga (locuia în Israel) și Tatiana (1958-2011).
Operă
[modificare | modificare sursă]Opere dramatice
[modificare | modificare sursă]- Casa Mare (1959)
- Păsările Tinereții noastre (1971)
- Doina (1979)
- Cervus divinus (1977-1981, 1987)
- Sfânta sfintelor (1977) [18]
Nuvele
[modificare | modificare sursă]- Sania, nuvelă (1953)
- Toiagul păstoriei, nuvelă
- La noi în sat (1953), volum de schițe și nuvele
- Ultima lună de toamnă, nuvelă
- Samariteanca, nuvelă
- Horodiște
Romane
[modificare | modificare sursă]- Frunze de dor (ediția I, Editura de Stat a Moldovei, 1957)[25] - reeditat de mai multe ori
- Povara bunătății noastre - dilogie (1963; 1968) (prima carte intitulată Balade din câmpie a apărut în 1963, iar dilogia integrală a apărut în 1968 la Moscova)[10]
- Clopotnița
- Întoarcerea țărânii în pământ
- Biserica albă
- Păsările tinereții noastre (1971)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://druta.asm.md/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://mariusmioc.wordpress.com/2012/08/26/1989-chisinau-timpul-cere-insistent-decizii-care-ar-intoarce-irevocabil-pagina-cu-semnaturile-funeste-ale-lui-molotov-si-ribentrop/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/01/01/miscarea-de-renastere-nationala-din-moldova-sovietica-si-contrareactia-rusiei/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Marele scriitor Ion Druță s-a stins din viață, , accesat în
- ^ https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/ambiguitatea-ideologica-a-literaturii Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Ion Druţǎ (în engleză), Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Ion Druţǎ (în engleză)
- ^ a b „Academia Română - membri de onoare din străinatate actuali”, Academiaromana.ro, accesat în
- ^ a b c Nazar 2010, p. 232.
- ^ Wayback Machine (PDF), www.akademos.asm.md
- ^ Wayback Machine (PDF), www.akademos.asm.md
- ^ Nazar 2007, p. 193-194.
- ^ Matvei 2008.
- ^ Comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova din 26 august 2008 (arhivat)
- ^ Vladimir Voronin l-a decorat pe Ion Druță cu ordinul „Bogdan Întemeietorul”
- ^ „Scriitorul Ion Druta a fost decorat de Voronin cu ordinul "Bogdan Intemeietorul"”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Nazar 2007, p. 194.
- ^ Calendar Național, Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2008, p. 296-300
- ^ Igor Casu (), ARHIVELE COMUNISMULUI Anii 1989-1991 în destinul românilor basarabeni (V), adevarul.ro
- ^ Reniță, Alecu (), Rușii, Ion Druță și ideologia ”moldovenismului statalist”, www.podul.ro
- ^ Vitalie Ciobanu (), Opinie: Ion Druță, dihotomiile unui scriitor – DW – 11.10.2023, dw.com
- ^ Reniță, Alecu (), Rușii, Ion Druță și ideologia ”moldovenismului statalist”, www.podul.ro
- ^ Publicistica lui Ion Druţă sub semnul manipulării, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md,
- ^ „Ion Druță - Frunze de dor”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Nazar, Valeriu (). Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2006. Chișinău: Prut Internațional.
- Nazar, Valeriu (). Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2010. Chișinău: Prut Internațional.
- Matvei, Valeria (). Calendar Național 2008. Chișinău: BNRM. p. 296-297.
- Enciclopedii și studii de istorie a literaturii
- 1963 -- Очерк истории молдавской советской литературы ("Eseu despre istoria literaturii sovietice moldovenești"), М.
- 1969 -- Шпак И., Скрииторий Молдовей Советиче. Индиче биобиблиографик, Кишинэу, ("Șpak I., Scriitorii Moldovei Sovietice. Indice Biobibliografic, Chișinău")
- Bol'șaia Sovetskaia Entsiklopedia., Moskva, Izd-vo BSE
- Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Chișinău, ESM, volumul 2
- 1982 -- Sovetskii Entsiklopediceskii Slovar, M., Izd-vo «Sovetskaia entsiklopedia»
- 1986 -- Literatura și Arta Moldovei, Chișinău, ESM, volumul 1
- Calendar Național, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Chișinău. Ed. 1998, 2003
- Localitățile Moldovei, Enciclopedie., Chișinău, Ed. Drăghiște, volumul 5 (Hоrodiște)
- 2004 -- Dicționar Enciclopedic „Cartier”. Nume proprii., Chișinău-București, Editura Cartier
- 2009 -- Bol'șoi Rossiskii Ențiklopediceskii Slovar., M., Izd-vo „Drofa”, Naucinoe Izd-vo Bol'șoi Rossiskoi Entsiklopedii
- 2010 -- Enciclopedia Ilustrată Britannica, B.-Ch., Editura Litera, volumul 5
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Ion Druță la Wikimedia Commons- Ion Druță - Prezentarea biografică a scriitorului pe web site-ul ASM - Academiei de Științe a Moldovei
- Moldova org Arhivat în , la Wayback Machine. - Articol dedicat scriitorului cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani
- Incomodul Druță - eseu de Gheorghe Erizanu
- Scriitorul Ion Druță se adresează cititorilor în ziua aniversării de 90 de ani (în rusă)
- Boris Runin: Compania de scriitori (în rusă)
- Zilele culturii moldovenești în Israel (în rusă) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Ion Druță
