Ioan Filopon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ioan Filopon
Date personale
Născut490 e.n.[1][2][3] Modificați la Wikidata
Alexandria, Egipt Modificați la Wikidata
Decedat570 e.n. (80 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieByzantine imperial flag, 14th century, square.svg Imperiul Roman de Răsărit Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
teolog[*]
matematician
fizician
scriitor
astronom Modificați la Wikidata

Ioan Filopon (în greacă: Ἰωάννης ὁ Φιλόπονος, n. 490 e.n.,[1][2][3] Alexandria, Egipt – d. 570 e.n.), numit și Ioan Gramaticul, a fost un filozof elen din Evul Mediu Timpuriu, de religie creștină și care a trăit în Alexandria.

A scris mai multe tratate filozofice și teologice, precum și comentarii la operele lui Aristotel pe care l-a criticat. A fost influențat de unele idei atomistice.

A anticipat ideea de inerție, motiv pentru care a fost considerat ca unul dintre precursorii lui Galileo Galilei.

A negat, pe bază de exemple, teoria veche a proporționalității vitezei de cădere liberă a unui corp cu greutatea acestuia și a considerat drept cauză a gravitației tendința corpurilor de a se uni cu locul în care este concentrată masa principală a substanței din care sunt alcătuite.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Comentariu asupra aritmeticii lui Nicomah
  • Tratat asupra folosirii astrolabului
  • Comentariu asupra fizicii lui Aristotel, lucrare publicată în latină în 1583.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Joannes Philoponus, CONOR[*] 
  3. ^ a b Joannes Philoponus, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Wikisource Chisholm, Hugh, ed. (). „Philoponus, Joannes”. Encyclopædia Britannica (ed. 11). Cambridge University Press. 
  • Gleede, Benjamin, Platon und Aristoteles in der Kosmologie des Proklos. Ein Kommentar zu den 18 Argumenten für die Ewigkeit der Welt bei Johannes Philoponos (Tübingen, Mohr Siebeck, 2009) (Studien und Texte zu Antike und Christentum / Studies and Texts in Antiquity and Christianity, 54).
  • Grant, E. Much Ado about Nothing: theories of space and vacuum from the Middle Ages to the scientific revolution (Cambridge, 1981).
  • Grant, E. A History of Natural Philosophy: from the ancient world to the nineteenth century (Cambridge, 2007).
  • Jammer, M. Concepts of Space: The History of Theories of Space in Physics (Mineola, NY, 1993), 53–94.
  • Jammer, Max (). „The Emancipation of the Space concept from Aristotelianism”. Concepts of Space: The History of Theories of Space in Physics. Courier Dover Publications. pp. 53–94. ISBN 0-486-27119-6. 
  • Lang, Uwe Michael (). John Philoponus and the Controversies Over Chalcedon in the Sixth Century: A Study and Translation of the Arbiter. Spicilegium Sacrum Lovaniense 47, Peeters. 
  • MacCoull, Leslie S. B., "Aristophanes in Philoponus: Did he get the joke?" Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik, 57, 2007,
  • Scholten, Clemens, "Welche Seele hat der Embryo? Johannes Philoponos und die Antike Embryologie," Vigiliae Christianae, 59,4 (2005), 377–411.
  • Sorabji, Richard (). Philoponus and the Rejection of Aristotelian Science. Cornell University Press. 
  • Wisnovsky, R., "Yaḥyā al-Naḥwī." Encyclopaedia of Islam, 2012.

Legături externe[modificare | modificare sursă]