Sari la conținut

Invazia israeliană a Siriei din 2024

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Invazia israeliană a Siriei din 2024
Parte din Războiul Civil Sirian,Middle Eastern crisis (2023–present)[*][[Middle Eastern crisis (2023–present) (series of conflicts in the Middle East beginning on 7 October 2023)|​]] Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă–prezent Modificați la Wikidata
LocGuvernoratul Quneitra, Siria
Modifică date / text Consultați documentația formatului

La 8 decembrie 2024, Israelul a invadat zona tampon dintre Siria și Înălțimile Golan ocupate de Israel și a desfășurat o campanie aeriană care a vizat capacitățile militare ale armatei siriene, după căderea regimului Assad. Invazia a marcat prima ocupație israeliană a Siriei în peste 50 de ani, de la acordurile de încetare a focului, care au fost stabilite după războiul de Yom Kippur din 1973.[1]

Războiul Civil Sirian, care a izbucnit în 2011, dar s-a liniștit de la încetarea focului din 2020, a cunoscut o serie de ofensive ale opoziției în 2024 care au răsturnat regimul Assad, ducând la fuga președintelui sirian Bashar al-Assad la 8 decembrie 2024. În aceea zi, armata siriană și-a abandonat pozițiile de-a lungul Zonei tampon (UNDOF). Ulterior, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că acest lucru a anulat acordul de frontieră din 1974 cu Siria și a ordonat armatei israeliene să preia controlul asupra Liniei violete, o zonă demilitarizată din care forțele israeliene se retrăseseră în 1974, până când se va ajunge la un nou acord cu guvernul sirian în curs de dezvoltare.[2][3]

Israelul a lansat, de asemenea, lovituri aeriene și navale extinse asupra țintelor militare siriene din întreaga țară, în cadrul unei operațiuni cu numele de cod Operațiunea Săgeata din Basan (מבצע חץ הבשן).[4][5] Campania Israelului a distrus marina și capacitățile militare ale Siriei, precum și stocurile de arme chimice. Israelul a declarat obiectivele militare ca: ocuparea deplină a zonei tampon, înființarea unei zone de securitate fără armament greu și infrastructură militară și prevenirea rutelor de contrabandă de arme iraniene prin Siria către Liban.[6] Campania Israelului în Siria a atras condamnări internaționale:[7] conducătorul de facto al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a criticat acțiunile Israelului, declarând că nu își pot justifica acțiunile recente în Siria, dar declarând, de asemenea, că țara sa nu este în măsură să fie atrasă într-o nouă situație de conflict.[8]

Context

[modificare | modificare sursă]
Zona tampon (UNDOF) în mov

De la Războiul de Șase Zile din 1967, Israelul a ocupat cea mai mare parte din Înălțimile Golan din Siria. După Războiul de Yom Kippur din 1973, Israelul și Siria au convenit asupra unei încetări a focului care a creat Forța Organizației Națiunilor Unite de Observare a Dezangajării (UNDOF), care menține o mică zonă tampon între cele două țări. În 1981, Israelul a anexat regiunea Golan, o măsură condamnată de Organizația Națiunilor Unite și nerecunoscută de nicio țară, cu excepția Statelor Unite (în 2019).[9][10] În timpul ocupației, Israelul a promovat colonizarea Înălțimi.[11]În noiembrie 2024, Organizația Națiunilor Unite a acuzat Israelul că a încălcat Acordul de dezangajare din 1974 în noiembrie prin lucrări de inginerie și tancuri de luptă în interiorul zonei demilitarizate.[12] UNDOF a declarat că a „colaborat în mod repetat cu IDF pentru a protesta împotriva construcției”.[12]Israelul a răspuns că „lucrează pentru a stabili o barieră pe teritoriul israelian exclusiv pentru a contracara o posibilă invazie teroristă și pentru a proteja securitatea frontierelor Israelului” și că „oficialii israelieni și IDF mențin un contact strâns cu oficialii ONU care sunt familiarizați cu amenințările din regiune”.[12]

În decembrie 2024, opoziția siriană a lansat o ofensivă majoră împotriva regimului sirian condus de Bashar al-Assad. După căderea regimului Assad, ministrul israelian al legăturilor cu diaspora și al combaterii antisemitismului, Amihai Shikli, și-a exprimat îngrijorarea față de răsturnarea politică a guvernului sirian de către forțele de opoziție, afirmând că: „Cea mai mare parte a Siriei se află acum sub controlul al-Qaeda și Daesh”.[13] El a implorat Israelul să își fortifice din nou linia defensivă de la Muntele Hermon din Înălțimile Golan ocupate de Israel, pe baza frontierelor din 1974, pentru a preveni eventualele atacuri ale noului regim.[14]

Obiective israeliene

[modificare | modificare sursă]

Pe 9 decembrie 2024, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a emis ordine pentru obiective militare în sudul Siriei. IDF a primit de la ministrul Apărării Katz patru obiective strategice principale pe care trebuie să le îndeplinească „în perioada imediat următoare”:[15]

  1. Asigurarea controlului complet asupra zonei tampon și a altor poziții strategice apropiate din Siria.
  2. Crearea unei zone de securitate care să se extindă dincolo de zona tampon, concentrându-se pe îndepărtarea tuturor armelor grele și a infrastructurii teroriste care ar putea reprezenta o amenințare pentru Israel, stabilind în același timp contacte cu comunitățile locale druze și cu alte comunități din zonă.
  3. Să împiedice imediat restabilirea rutelor iraniene de trafic de arme către Liban prin teritoriul sirian și prin punctele de trecere a frontierei.
  4. Continuarea distrugerii sistemelor strategice de armament greu din întreaga țară, inclusiv a rețelelor de apărare aeriană, a sistemelor de rachete și a instalațiilor de apărare de coastă.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Quillen, Stephen; Motamedi, Maziar; Uras, Umut (). „Syria's Al-Assad Overthrown”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Krever, Mick (). „Watching with trepidation and glee, Netanyahu orders military to seize Syria buffer zone”. CNN. Accesat în . 
  3. ^ „Israel's Netanyahu declares end of Syria border agreement, orders military to seize buffer zone”. The New Arab. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Fabian, Emanuel (). „IDF: We struck 320 Syria targets since Assad's fall, taking out over 70% of army's capabilities”. Times of Israel. Arhivat din original la . Accesat în . The name of the operation to destroy the former Assad regime army's weapons is dubbed "Bashan Arrow" within the military, after the biblical name for the region in the Golan Heights and southern Syria. 
  5. ^ „About 80% of Syrian military capabilities destroyed, IDF estimates; Netanyahu reaches out to new regime”. Ynetnews (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „בוטלו ההגבלות על יישובים ברמת הגולן; צה"ל תקף בסוריה נשק אסטרטגי | ישראל היום”. www.israelhayom.co.il. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Israel expands airstrikes across Syria amid widening power vacuum”. The Washington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Israel intensifies Syria attacks, but HTS leader says doesn't want conflict”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Badie, Dina (). „Why Trump's recognition of the Golan Heights as Israeli territory matters”. The Conversation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Wilner, Michael (). „GOP lawmakers introduce bill recognizing Israeli sovereignty over Golan”. The Jerusalem Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Israel set to double settlements in Golan Heights”. DW. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b c Ebrahim, Nadeen (). „UN sounds alarm at Israel's 'severe violations' at key buffer zone with Syria”. CNN. Accesat în . 
  13. ^ Krever, Mick (). „Israel watches Syria with trepidation as 50 years of detente is upended”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Quillen, Stephen; Motamedi, Maziar; Uras, Umut (). „Syria's Al-Assad Overthrown”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „בוטלו ההגבלות על יישובים ברמת הגולן; צה"ל תקף בסוריה נשק אסטרטגי | ישראל היום”. www.israelhayom.co.il. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Invazia_israeliană_a_Siriei_din_2024&oldid=16807292