Războiul româno-ungar din 1919

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Războiul româno-ungar din 1919
Parte a Primului Război Mondial
Tropas-rumanas-ocupan-budapest-1919--outlawsdiary02tormuoft.png
Trupele române ocupând Budapesta, 1919
Informații generale
Perioadă Aprilie-August 1919
Locație Transilvania, Ungaria, Slovacia
Rezultat Victoria decisivă a României
Prăbușirea Republicii Sovietice Ungaria
Teroarea Albă în Ungaria
Beligeranți
Red flag.svgRepublica Sovietică Ungaria
Red flag.svgRepublica Sovietică Slovacia
România Kingdom of Romania - Big CoA.svg România<br
FranțaFranța
Flag of Bohemia.svg Coat of arms of the Czech and Slovak Federal Republic.svg Cehoslovacia
Ungaria Armata Națională
Conducători
Red flag.svg Aurél Stromfeld
Red flag.svg Ferenc Julier
Red flag.svg Vilmos Böhm
Red flag.svg Béla Kun
România Traian Moșoiu
România Gheorghe Mărdărescu
România Constantin Prezan
România Ferdinand I al României
Franța Henri Berthelot
Flag of Bohemia.svg Tomáš Masaryk
Ungaria Gyula Károlyi
Efective
Red flag.svg 100.000 România 250.000
Flag of Bohemia.svg 20.000
Pierderi
Red flag.svgnecunoscute
Red flag.svg Republica Slovacă a anunțat 450 de soldați ai armatei regulate morți (după alte surse 1000-1500), 3691 răniți, 471 prizonieri
România11.666 din care 3.670 morți
Flag of Bohemia.svg864 morți, 1960 dispăruți, 3000 răniți, 343 prizonieri

La 21 martie 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun. Forțele comuniste maghiare au atacat atât noul stat Cehoslovacia, cât și trupele române din Transilvania, în speranța de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de corp fiind numit generalul Traian Moșoiu, iar ulterior generalul Gheorghe Mărdărescu.

La 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alți generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu și locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun a demisionat și regimul comunist a fost înlăturat. La 14 noiembrie 1919, armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea armatei naționale ungare. La 16 noiembrie 1919, Horthy a intrat în Budapesta și și-a stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért. Armatele române au descoperit la Budapesta o parte din clopotele românești ale bisericilor Basarabilor și Brâncovenilor furate de ungurii din armata austroungară, care nu fuseseră încă topite.[1][2][3][4] La 25 februarie 1920, armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.

soldați unguri se predau la Szolnok
Armata Română în fața Parlamentului din Budapesta
Armata Română în Budapesta
Soldați Români insoțiți de copii unguri, in piața Eroilor din Budapesta
soldat Român pazind podul Libertații in Budapesta
Generalul Panaitescu pe terasa hotelului Gellért din Budapesta (lângă podul Libertații)
Harta 4 August 1919
Marcă poștală emisă la Debrețin de administrația Română din Ungaria la începutul anului 1919. Supratipar cu inscripția "ZONA DE OCUPAȚIE ROMÂNĂ" aplicat peste mărci poștale ungurești (clădirea din imagine este Parlamentul din Budapesta). Aceste mărci au circulat preponderent în Câmpia Tisei.
Marcă poștală din Emisiunea Cluj (27 iunie 1919). Supratipar românesc aplicat mărcilor ungurești rămase în stocul oficiului poștal din Cluj. Mărcile poștale din Cluj (ca și cele din Oradea) au circulat preponderent în Transilvania, dar într-o măsură mult mai redusă, chiar și în Vechiul Regat.
Mărci poștale emise la Debrețin de administrația Română din Ungaria la sfârșitul anului 1919. Supratipar cu inscripția "ROMÂNIA. ZONA DE OCUPAȚIE" aplicat peste mărci poștale ungurești.
Marcă poștală din 1943 emisă cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înfiiințarea Artileriei Românești. Imaginea reproduce o importantă etapă din războiul Româno-Ungar din 1919: trecerea Tisei în noaptea dintre 29 și 30 iulie 1919.
Armata Română în Budapesta, 4 August 1919.
Generalul Traian Moșoiu și Regele Ferdinand salutând Gărzile Regale în stația de tren din Careii Mari
Regele Ferdinand și Regina Maria înainte de a pleca din Careii Mari
Regele Ferdinand inspectând soldații din Divizia 2 Vânători.
Regele Ferdinand și Regina Maria salutând soldații
Regele Ferdinand decorând soldații Români în Bichișchiaba
soldații Români mergând in fața Regelui Ferdinand în Bichișchiaba
Regele Ferdinand este primit de preoți Catolici din Careii Mari

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Florian BICHIR. Lumea credintei, anul III, nr. 3(20)
  2. ^ Ion Ardeleanu, Ion Popescu-Puțuri, Arhivele Statului (Romania), Editura Științifică și Enciclopedică, 1986, p.64
  3. ^ Revista Fundației Drăgan, Issues 5-6, 1989, p.79
  4. ^ Varvara Aioanei, Ion Ardeleanu, Desăvîrșirea unitătii național-statele a poporului român: Februarie 1920-decembrie 1920, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p.64

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • C. Kirițescu: Istoria războiului pentru întregirea României, Vol. II, ed. Romania Noua, 1923
  • H. H. Bandholtz: An Undiplomatic Diary, AMS Press, 1966
  • G. D. Mardarescu: Campania pentru desrobirea Ardealului si ocuparea Budapestei (1918–1920), ed. Militara, 2009, ISBN 978-973-32-0794-8 (facsimile)
  • Moldova: A Romanian Province Under Russian Rule : Diplomatic History from the Archives of the Great Powers, Algora Publishing, 2002, ISBN 1-892941-87-2
  • J. Breit - Hungarian Revolutionary Movements of 1918-19 and the History of the Red War. Vol. I: Main Events of the Károlyi Era (Budapest. 1929)
  • M. Lojko: Meddling in Middle Europe: Britain and the 'Lands Between', 1919–1925, Central European University Press, 2006
  • K. W. Treptow: A History of Romania, Center for Romanian Studies, 4 edition 2003, ISBN 978-973-9432-35-1
  • G. Iancu and M. Wachter: The Ruling Council: The Integration of Transylvania into Romania : 1918-1920, Center for Transylvanian Studies, 1995, ISBN 978-973-9132-78-7
  • B. Béla: Paramilitary Violence in Hungary After the First World War, East European Quarterly, June 22, 2004
  • A. Webb: The Routledge companion to Central and Eastern Europe since 1919, Routledge, 1 edition 2008
  • D. F. Busky: Communism in History and Theory: The European Experience, Praeger Publishers, 2002
  • C. D. Eby: Hungary at war: civilians and soldiers in World War II, Penn State Press, 2007
  • G. St. John Barclay: 20th century nationalism, Weidenfeld and Nicolson, 1971
  • M. MacMillan: Paris 1919, Six Months that Changed the World, Random House, New York, 2002,
  • Grecu Dan: The Romanian military occupation of Hungary. http://membres.lycos.fr/dgrecu/OcH.html
  • A Country Study: Romania, Federal Research Division Library of Congress, (chapter: Greater Romania and the Occupation of Budapest) 1989 http://memory.loc.gov/frd/cs/rotoc.html
  • Maria Ormos: The Hungarian Soviet Republic and Intervention by the Entente. http://www.hungarian-history.hu/lib/tria/tria11.htm
  • Pygmy Wars: Soviet Hungarian War 1919 http://pygmywars.com/history/hungary/hungintro.html

Legături externe[modificare | modificare sursă]