Insula Kharg
| Insula Kharg | |
 | |
| Geografie | |
|---|---|
| Ocean/Mare | Golful Persic  |
| Coordonate | 29°14′42″N 50°18′36″E / 29.245°N 50.31°E |
| Suprafață | 22,59 km² |
| Lungime | 8 km |
| Lățime | 4,5 km |
| Țară | |
 Iran | |
| Populație | 10.000 |
Modifică date / text  | |
Insula Kharg (în persană جزیره خارگ) sau Insula Khark, adesea denumită și Insula Interzisă, este o insulă continentală a Iranului în Golful Persic. Insula se află la 25 de kilometri în largul coastei Iranului și la 660 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Hormuz. Administrată de provincia Bushehr, insula Kharg oferă un port maritim pentru exportul a până la 90% din produsele petroliere ale Iranului,[1] precum și pentru depozitarea a până la 30 de milioane de barili de petrol (5 milioane de metri cubi).[2][3]
Geografie
[modificare | modificare sursă].jpg)
Insula Kharg este un afloriment de corali în Golful Persic situat la 25 km în largul coastei Iranului, la 55 km nord-vest de portul Bushehr și la 660 km nord-vest de Strâmtoarea Hormuz. Insula se află în apropierea mai multor câmpuri petroliere offshore, inclusiv câmpurile Faridun, Darius, Cyrus și Ardašir. Apele din jur sunt adânci și este una dintre puținele insule din Golful Persic care au propria sursă de apă dulce. Aici se găsesc mai multe situri arheologice, inclusiv ruinele unei mănăstiri creștine datând posibil încă din secolul al VII-lea. Există, de asemenea, situri funerare zoroastriene, morminte creștine, morminte din epoca sasanidică, temple și inscripții din epoca ahemenidă cu scriere cuneiformă datând între 550 și 330 î.Hr.
Insula are un singur oraș, numit Kharg. Accesul este restricționat, iar insula este păzită de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, ceea ce duce la denumirea sa de „Insula Interzisă”. Din anii 2010, guvernul a investigat potențialul turistic al țării, iar în 2026 a fost introdusă o clasă specială de permise de vizitare. Insula este deservită de Aeroportul Kharg și are un far.[4][5]
Istorie
[modificare | modificare sursă].jpg)
A fost un important punct comercial timp de secole, fiind controlată de Imperiul Portughez din secolul al XVI-lea până în al XVII-lea și de Imperiul Neerlandez în secolul al XVIII-lea. Primele reprezentări ale insulei apar pe hărțile portugheze din secolul al XVI-lea, realizate de Fernão Vaz Dourado și Diogo Homem. Înainte de a se transforma într-un important terminal petrolier în anii 1960, scriitorul iranian Jalal Al-e-Ahmad a numit insula „Perla orfană a Golfului Persic”.[6]
Inițial, Reza Shah Pahlavi a transformat insula Kharg într-un loc de exil pentru oponenții politici. În 1969, sub regimul lui Mohammad Reza Pahlavi, insula a fost transformată într-un terminal petrolier printr-un parteneriat între compania națională de petrol și compania americană Amoco. Insula Kharg a devenit cel mai mare terminal de țiței offshore din lume și principalul terminal maritim pentru petrolul iranian. După Revoluția Iraniană, proprietatea Amoco a fost naționalizată în Compania Națională Iraniană de Petrol, fapt pentru care a primit sancțiuni internaționale. Insula a fost bombardată în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980, ceea ce a oprit operațiunile. În 1990, guvernul iranian a fost de acord să plătească Amoco o compensație de 600 de milioane de dolari: 540 de milioane de dolari pentru preluarea a patru câmpuri de foraj din Golf și a terminalului petrolier Kharg și 60 de milioane de dolari pentru uzina de procesare petrochimică de pe insulă.[6]
În 2025 și la începutul anului 2026, Iranul a exportat aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi către China prin intermediul insulei Kharg. În perioada 15-20 februarie, Iranul și-a mărit exportul de petrol la de 3 ori rata normală și a redus stocarea de petrol. După începerea războiului din Iran, imaginile din satelit au arătat că Iranul începuse să reducă stocarea de petrol pe insulă în anticiparea unui atac. În martie 2026, s-a relatat că Israelul lua în considerare bombardarea insulei, în timp ce SUA favorizau capturarea acesteia. În 13 martie, SUA au bombardat instalațiile militare de pe insulă, în timp ce infrastructura petrolieră de pe insulă a rămas intactă. În 7 aprilie 2026, armata americană a atacat ținte militare de pe insula Kharg.[7][8][9][10][11][12][13][14]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Remus Florescu (), Capcana Insulei Kharg: de ce un atac al SUA ar forța o invazie terestră pe care Trump vrea să o evite, adevarul.ro
- ↑ CNN: Ce trebuie să știi despre insula Kharg, micul afloriment de corali din inima industriei petroliere iraniene (în Romanian), www.antena3.ro,
- ↑ Iulia Moise (), Insula Kharg, bucata de stâncă vitală pentru Iran și vânată de SUA, Editura Evenimentul si Capital
- ↑ „Kharg Airport”. SKYbrary Aviation Safety. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Huggins, John (). „Jazireh-ye Khark Light”. ARLHS IRA-002. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 Mirfendereski, Guive (). „Kharg Island iii. Developments since the 1950s”. Encyclopædia Iranica. Accesat în .
- ↑ Barak Ravid, Marc Caputo (). „Trump mulls risky Kharg Island takeover to force Iran to open strait”. Axios. Accesat în .
- ↑ „US strikes more than 90 Iranian military targets on Kharg Island, CENTCOM says”. Reuters. .
- ↑ „Trump Says U.S. Bombs 'Obliterated' Military Targets on Kharg Island”. The Wall Street Journal (în engleză). Accesat în .
- ↑ Cooper, Helene; Stack, Liam (). „U.S. Attacks Iran's Kharg Island, a Key Port for Oil Exporting, Trump Says”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
- ↑ „Kharg Island: Iran's Oil Backbone & Greatest Vulnerability EXPLAINER: Why Kharg Island is the backbone of Iran's oil economy – and its greatest vulnerability”. www.kpler.com. .
- ↑ Fassihi, Helene CooperFarnaz; Stack, Liam (), U.S. Military Attacks Iran’s Oil Export Hub, Trump Says (în engleză), The New York Times, ISSN 0362-4331
- ↑ https://www.abc.net.au/news/emily-clark/7256018 (), Without this small island, Iran's regime would have 'no income whatsoever' (în engleză), ABC News
- ↑ News, NBC (). „Live updates: U.S. strikes Kharg Island, official says; Trump doubles down on massive attack threats”. NBC News (în engleză). Accesat în .
