Institutor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Institutor a reprezentat în vechea formă de organizare a învățământului, un profesionist din învățământul elementar superior ca grad învățătorului. Cel mai adesea un institutor preda la o școală primară urbană.[1] În Franța, acest termen a înlocuit pe acela de „maître d´école”[2] după 1792[3].

Actual în România, termenul definește o funcție în învățământul primar[4] ocupată fie de către un absolvent al unui colegiu universitar pedagogic, fie de unul al unui liceu pedagogic (ori al unei școli echivalente), dar care a absolvit o instituție de învățământ superior și a urmat de un curs specific în domeniul psihopedagogic și metodic.[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ INSTITUTÓR, -OÁRE în Florin Marcu, Constant Maneta, „Dicționar de neologisme”, Ed. Academiei, București, 1986
  2. ^ institutór, -oáre în August Scriban, „Dicționaru limbii românești”, Institutu de Arte Grafice „Presa Bună”1939
  3. ^ fr Institut français de l'éducation : Primaires (écoles), accesat 06 mai 2015
  4. ^ Institutor COR 234103, Clasificarea Ocupațiilor din România, Nomenclatorul de coduri COR compatibile ISCO 08, accesat 06 mai 2015
  5. ^ Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, Titlul II Cap. I Secțiunea a 2-a Art. 7 Lit. c, accesat 06 mai 2015

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Wikţionar
Caută „Institutor” în Wikționar, dicționarul liber.