Insight (noțiune)
Insight este înțelegerea unei anumite relații cauză-efect într-un context specific.
Semnificații conexe[modificare | modificare sursă]
Termenul de insight poate avea mai multe semnificații legate:
- o parte de informație
- actul sau rezultatul înțelegerii naturii interioare a lucrurilor sau de a vedea intuitiv (numit noesis în limba greacă)
- o introspecție
- puterea de a observa cu acuitate și de a deduce, de a discerne, și de a percepe, numită intelecție sau noesis.
- o înțelegere a cauzei și efectului bazată pe identificarea relațiilor și comportamentelor înăuntrul unui model, a unui context sau a unui scenariu (vezi inteligență artificială).
Aha-Erlebnis[modificare | modificare sursă]
Un insight (o interiorizare sau o introspecție) ce se manifestă dintr-o dată, cum ar fi înțelegerea modului de a rezolva o problemă dificilă, este uneori numită de germani prin cuvântul Aha-Erlebnis. Termenul a fost inventat de psihologul, teoreticianul și lingvistul german Karl Bühler. Ea este, de asemenea, cunoscută ca o epifanie, moment evrika sau (pentru cei care desfac cuvinte încrucișate) momentul căderii creionului (penny dropping moment - PDM).[1]
Realizarea dătătoare de dureri de cap a identificării unei probleme, mai degrabă decât rezolvarea ei, deci, momente Uf-of, mai degrabă decât Aha, este văzută, mai departe, în perspectivă negativă.[2]
Psihologie[modificare | modificare sursă]
În psihologie, insight apare atunci când o soluție la o problemă se prezintă rapid și fără avertisment.[3] Este o bruscă descoperire a soluției corecte urmare a unor încercări incorecte, bazate pe încercare și eroare.[4][5] Soluții prin intermediul insight s-au dovedit a fi mai precise decât soluțile non-insight.
Psihologia gestaltistă[modificare | modificare sursă]
Insight a fost mai întâi studiat de Psihologia gestaltistă, în prima parte a secolului 20, în căutarea unei alternative la asociaționism și punctul de vedere asociaționistic al învățării.[6] Unii mecanisme potențiale propuse pentru insight includ: vedea dintr-o dată problema într-un mod nou, conectarea problemei la altă problemă/soluție pereche și relevantă, eliberarea de experiențele trecute care blochează soluția, sau a vedea o problemă într-un context coerent mai larg.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Friedlander, Kathryn J.; Fine, Philip A. (). „The Grounded Expertise Components Approach in the Novel Area of Cryptic Crossword Solving”. Frontiers in Psychology (în English). 7. doi:10.3389/fpsyg.2016.00567. ISSN 1664-1078.
- ^ Hill, Gillian; Kemp, Shelly M. (). „Uh-Oh! What Have We Missed? A Qualitative Investigation into Everyday Insight Experience”. The Journal of Creative Behavior (în engleză): n/a–n/a. doi:10.1002/jocb.142. ISSN 2162-6057.
- ^ Robinson-Riegler, Bridget Robinson-Riegler, Gregory. Cognitive psychology : applying the science of the mind (ed. 3rd). Boston: Pearson Allyn & Bacon. ISBN 978-0-205-03364-5.
- ^ Salvi, Carola; Bricolo, Emanuela; Bowden, Edward; Kounios, John; Beeman, Mark (). „Insight solutions are correct more often than analytic solutions”. Thinking and Reasoning: 1–18. doi:10.1080/13546783.2016.1141798. Mai multe valori specificate pentru
|DOI=și|doi=(ajutor) - ^ Weiten, W.; McCann, D. (). Themes and Variations. Nelson Education ltd: Thomson Wadsworth. ISBN 978-0176472733.
- ^ Sternberg, Edited by Robert J.; Davidson, Janet E. (). The nature of insight (ed. Reprint.). Cambridge, MA; London: The MIT Press. ISBN 0-262-69187-6. Mai multe valori specificate pentru
|autor2=și|nume2=(ajutor)