Inigo Jones

Acest articol se referă la arhitect. Pentru generalul britanic, vedeți Inigo Jones (ofițer British Army). Pentru meteorologul și fermierul, vedeți Inigo Owen Jones.

Inigo Jones
Portretul lui Inigo Jones pictat de William Hogarth în 1758 după o pictură din 1636, realizată de Sir Anthony van Dyck
Date personale
Născut	15 iulie 1573(1573-07-15) London, England
Decedat	21 iunie 1652 (78 de ani) Somerset House, London
Naționalitate	Anglia
Ocupație	arhitect politician scenograf theatre designer[*][[theatre designer (person who designs the visual environment of the stage in a play or opera)|​]]
Limbi vorbite	engleză
Activitate
Clădiri semnificative	Banqueting House, Whitehall Queen's House Wilton House Covent Garden
Semnătură

Inigo Jones (n. 15 iulie 1573, Ward of Farringdon Without^⁠(d), Anglia, Regatul Unit – d. 21 iunie 1652, Londra, Commonwealthul Angliei) a fost un arhitect englez care a fost primul arhitect semnificativ din Anglia la începutul epocii moderne și primul care a folosit regulile vitruviene de proporție și simetrie în clădirile sale.

Fiind cel mai remarcabil arhitect din Anglia timpului său, Jones a fost prima persoană care a introdus în Marea Britanie arhitectura clasică a Romei și a Renașterii italiane. Și-a lăsat amprenta sa unică arhitecturală asupra Londrei prin designul său de clădiri unice, așa cum ar fi Casa Reginei, care este prima clădire din Anglia proiectată într-un stil pur clasic, și Banqueting House, Whitehall, dar și prin amenajarea pieței Covent Garden, care a devenit un model pentru viitoarele dezvoltări în zona cunoscută ca West End.

Inigo Jones a adus. de asemenea, contribuții majore la designul scenic, prin munca sa ca designer de costume de teatru și pentru câteva zeci de măști, majoritatea lor fiind comanda regală, dar și multe altele, realizate în colaborare cu Ben Jonson.

Viață timpurie

Inigo Jones s-a născut în Smithfield, Londra, ca fiu al fabricantului de pânze Inigo Jones Senior și a fost botezat la biserica Sfântul Bartolomeu-the-Less. De fapt, se știu puține despre primii ani ai lui Jones. Sursele galeze ulterioare susțin că familia era din Țara Galilor și chiar că Inigo a fost numit inițial Ynir sau Ynyr Jones. Dar nicio înregistrare, din timpul său, nu indică vreo legătură de familie cu Țara Galilor.

Jones nu a abordat profesia de arhitect în mod „tradițional,” și anume, fie ridicându-se dintr-un meșteșug, fie prin expunerea timpurie la Office of Works, deși există dovezi că Christopher Wren a obținut informații care l-au înregistrat pe Jones ca ucenic tâmplar în curtea bisericii Saint Paul. La un moment dat, cândva înainte de 1603, un patron bogat (posibil Contele de Pembroke sau Contele de Rutland) l-a trimis în Italia pentru a studia desenul, după ce a fost impresionat de calitatea schițelor sale. Din Italia, Jones a călătorit în Danemarca, unde a lucrat pentru regele danez Christian IV la proiectarea palatelor Rosenborg și Frederiksborg.

Masque

Jones a lucrat ca producător și arhitect pentru diverse spectacole de tip masque, între 1605 și 1640, dar cea mai cunoscută lucrare a sa (în acest domeniu) provine din colaborarea cu poetul și dramaturgul Ben Jonson. După ce au lucrat împreună timp de cincisprezece ani, cei doi au dezbătut și au avut dezacorduri cu privire la linia lor de lucru și la ceea ce era cel mai important într-o spectacol masque.

În timp ce Jonson susținea că cel mai important aspect al unei masque era cuvântul scris, pe care îl auzea publicul, Jones susținea că spectacolul vizual era cel mai important aspect și că ceea ce vedea publicul era mai important.

Jones considera, de asemenea, că arhitectul avea la fel de multă libertate și drepturi creative ca și scriitorul, poetul sau libretistul masquei. În apărarea acestei opinii, Jones a afirmat că masque-le nu erau „nimic altceva decât imagini cu lumină și mișcare,” acordând prea puțină atenție cuvintelor rostite.

Lucrările lui Jones despre masque, realizate împreună cu Jonson, sunt considerate a fi unul dintre primele exemple de decoruri introduse în teatru. În masque-le sale, se foloseau cortine plasate între scenă și public, acestea trebuind deschise pentru a introduce o scenă.

Listă de lucrări de arhitectură

• Proiect / Design pentru terminarea turnului central, al vechi biserici Catedrala Saint Paul, ne-executat (circa 1608)
• Proiect / Design al The New Exchange în Strand, London, ne-executat (circa 1608)
• The Queen's House (Casa Reginei), Greenwich (1616 – 1619), lucrare suspendată la decesul reginei Ana a Danemarcei (Anne of Denmark), completată și terminată în intervalul (1630 – 1635) pentru regina Henrietta Maria a Franței (Henrietta Maria of France)
• Proiect / Design pentru clădirea Star Chamber, ne-executat (1617)
• Poartă la Oatlands Palace (1617), acum parte a Chiswick House
• Poartă la Arundel House (1618), demolată
• Banqueting House, Whitehall (1619 – 1622)
• Prince's Lodging, Newmarket, realizată pentru Henry Frederick, Prince of Wales (1619), demolată
• Capela reginei – The Queen's Chapel, Palatul Saint James (1623 – 1627), realizată pentru regina Henrietta Maria of France
• Fort Amsterdam (1625) – Puternica companie a timpului, The Dutch East India Company l-a contractat pe Jones să proiecteze o fortificație Hudson River; acesta a proiectat-o, dar construcția fortului a fost realizată de Cryn Fredericks, doar din lemn, fiind demolat ulterior, după mai bine de un secol (1790).
• Teatrul Cockpit - The Cockpit Theatre, numit și Palace of Whitehall (1629), demolat
• Stoke Park Pavilions, Northamptonshire, atribuit (circa 1629 – 1635)
• Somerset House – Capelă (Chapel) (1630 – 1635), demolată
• Covent Garden, proiectarea și construcția caselor din părțile de nord și est, precum și Biserica Sfântului Paul (Old Saint Paul's Church), respectiv vestul pieței de astăzi Covent Garden (1631 – 1637). Astăzi doar biserica „supraviețuiește.”
• Design pentru un șir de case în Lothbury pentru Thomas Howard, 21st Earl of Arundel (circa 1638), distruse în timpul Marelui foc din Londra (The Great Fire of London)
• Lindsey House, Lincoln's Inn Fields, acum numerele 59 & 60, atribuite lui Inigo Jones (circa 1638 – 1640)
• Milton Manor House, Milton, Abingdon, Oxfordshire
• Coleshill House, Berkshire (designat de Jones și realizată de Roger Pratt)
• Chesterton Windmill, Warwickshire (asistat la design de elevul său, John Stone)

Galerie de imagini

• 
  Banqueting House Whitehall
• 
  Banqueting House Whitehall
• 
  Detaliu al clădirii Banqueting House Whitehall
• 
  Interior, privind înspre nord, Banqueting House Whitehall
• 
  Tavan, cu picturi de Rubens, Banqueting House Whitehall
• 
  Design de a reconstrui Whitehall Palace
• 
  Partea de vest, naos și transepturi, vechea Saint Paul's Cathedral, după remodelarea lui Inigo Jones
• 
  Fațada de nord, The Queen's House, Greenwich
• 
  Fațada de sud,, The Queen's House, Greenwich
• 
  Fațada de sud, The Queen's House, Greenwich
• 
  Great Hall, The Queen's House, Greenwich
• 
  Tulip Stair, The Queen's House, Greenwich
• 
  Plan, The Queen's House, Greenwich
• 
  Covent Garden
• 
  Saint Paul's Covent Garden
• 
  Poartă din Oatlands, acum aflată în Chiswick House
• 
  Wilton House, Wiltshire
• 
  Rolls Chapel și Rolls House, actualmente parte a Maughan Library, King's College London
• 
  Queen's Chapel, Saint James Palace, London
• 
  Stoke Park (atribuită lui Inigo Jones)

Vezi și

• Listă de arhitecți
• Listă de personalități din Londra
• Istoria Londrei

Surse

• en Anderson, Christy (2007). Inigo Jones and the classical tradition. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-82027-1. OCLC 67375135. 
• en Chaney, Edward (1998). The evolution of the grand tour: Anglo-Italian cultural relations since the Renaissance. London: Frank Cass. ISBN 0-7146-4577-X. OCLC 38304358. 
• en Edward, Chaney (2003). „Evelyn, Inigo Jones, and the Collector Earl of Arundel”. În Harris, Frances; Hunter, Michael. John Evelyn and his milieu. London: British Library. pp. 37–60. ISBN 978-0-7123-6360-0. OCLC 645917819. 
• en Edward, Chaney (2006). Inigo Jones's "Roman sketchbook". London: Roxburghe Club. ISBN 0-901953-12-1. OCLC 76978073. 
• en Chaney, Edward (2011). „Roma Britannica and the Cultural Memory of Egypt: Lord Arundel and the Obelisk of Domitian”. În Marshall, David Ryley; Russell, Susan; Wolfe, Karin Elizabeth. Roma Britannica : art patronage and cultural exchange in eighteenth-century Rome. London: British School at Rome. pp. 147–170. ISBN 978-0-904152-55-5. OCLC 731728128. 
• en Chaney, Edward; Wilks, Timothy (2013). The Jacobean Grand Tour: Early Stuart Travellers in Europe. London: I.B. Tauris. ISBN 978-0-85773-531-7. OCLC 892799515. 
• en Colvin, Howard, "A Biographical Dictionary of British Architects: 1600 to 1840", 1954
• en Gotch, A J, "Inigo Jones", 1968.
• en Hart, Vaughan (1994). Art and magic in the court of the Stuarts. London: Routledge. ISBN 0-203-20078-0. OCLC 243606208. 
• en Hart, Vaughan (1995). „Imperial Seat or Ecumenical Temple? On Inigo Jones's use of 'Decorum' at St Paul's Cathedral”. Architectura. 25 (2): 194–213. 
• en Hart, Vaughan (2011). Inigo Jones: the architect of kings. New Haven: Yale University Press. ISBN 978-0-300-14149-8. OCLC 706965857. 
• en Hart, Vaughan; Tucker, Richard (martie 2001). „"Immaginacy Set Free": Aristotelian Ethics and Inigo Jones's Banqueting House at Whitehall”. Res: Anthropology and Aesthetics (în engleză). 39: 151–167. doi:10.1086/RESv39n1ms20167527. ISSN 0277-1322. 
• en Hart, Vaughan; Tucker, Richard (2002). „Ornament and the work of Inigo Jones”. Architectura. 32: 36–52. 
• en Leapman, Michael (2003). Inigo: the troubled life of Inigo Jones, architect of the English Renaissance. London: Headline Book Publishing. ISBN 0-7553-1002-0. OCLC 52358668. 
• en Orgel, Stephen; Strong, Roy C. (1973). The theatre of the Stuart Court : including the complete designs for productions at court, for the most part in the Collection of the Duke of Devonshire, together with their texts and historical documentation. London: Sotheby Parke Bernet. ISBN 0-520-02469-9. OCLC 873803. 
• en Worsley, Giles (2007). Inigo Jones and the European classicist tradition. New Haven: Yale University Press. ISBN 978-0-300-11729-5. OCLC 61821817. 

Legături externe

• en  „Jones, Inigo”. Dictionary of National Biography. London: Smith, Elder & Co. 1885. 
• en  Herbermann, Charles, ed. (1913). „Inigo Jones”. Catholic Encyclopedia. New York: Robert Appleton Company. 
• en Biography of Inigo Jones, Royal Institute of British Architects.
• en Oxford Dictionary of National Biography
• en "An Early Drawing by Inigo Jones and a monument in Shropshire"^{[nefuncțională]} The Burlington Magazine, Vol. 115, No. 843, June 1973
• en Inigo Jones at the National Portrait Gallery, London
• en Inigo Jones' Tulip Stairs, Queen's House, Greenwich, photo gallery at Atlas Obscura
• en H. Flitcroft, H. Hulsbergh, I. Cole, P. Fourdrinier, "The designs of Inigo Jones : consisting of plans and elevations for publick and private buildings", 1727