Ingrida Šimonytė
| Ingrida Šimonytė | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (51 de ani)[1]  Vilnius, URSS |
| Cetățenie |  Uniunea Sovietică (–) Lituania (–) |
| Ocupație | economistă politiciană profesoară universitară finanțe publice |
| Limbi vorbite | lituaniană engleză poloneză[2] rusă |
| Deputat în Seimas | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată [3] | |
| Legislatură | 3 legislaturi |
| Grup parlamentar | Tėvynės sąjunga-Lietuvos krikščionys demokratai[*] |
| Aleasă în | |
| Prim-ministru al Lituaniei | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Saulius Skvernelis[*] |
| Succedat de | Gintautas Paluckas |
| Vicepreședinte în Banca Lituaniei[*] | |
| În funcție – [4][5] | |
| Finansų ministras | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Algirdas Šemeta[*] |
| Succedat de | Rimantas Šadžius[*] |
| Premii | Vytauto Didžiojo ordino Karininko kryžius[*] () orden kneazea Iaroslava Mudroho II stupenea[*] () |
| Partid politic | TS-LKD[*] |
| Alma mater | Vilniaus Žirmūnų gimnazija[*] () Universitatea din Vilnius ()[6] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ingrida Šimonytė (n. , Vilnius, URSS) este o politiciană, funcționară publică și economistă lituaniană, care a fost prim-ministru al Lituaniei între 2020 și 2024. Ea este membră a Seimasului pentru circumscripția Antakalnis din 2016 și a fost ministru al finanțelor în al doilea cabinet condus de Andrius Kubilius(d), între 2009 și 2012. Šimonytė a fost candidată la alegerile prezidențiale din 2019 și 2024, însă a pierdut de fiecare dată în turul al doilea în fața lui Gitanas Nausėda. Din 2022 este membră a partidului Uniunii Patriei, fiind anterior politiciană independentă[7][8].
Născută la Vilnius, Šimonytė a absolvit Universitatea din Vilnius cu o diplomă în afaceri în 1996, obținând ulterior un master în 1998. Și-a început cariera ca economistă și funcționară publică, lucrând ca șefă a diviziei de impozite din cadrul Ministerului Finanțelor până în 2004. A rămas în această divizie până la numirea sa în funcția de ministru al finanțelor în 2009, având sarcina de a stimula economia Lituaniei în urma Marii Recesiuni. Și-a dat demisia în 2012 și a fost numită vicepreședintă a Consiliului de administrație al Băncii Lituaniei, președintă a Consiliului Universității din Vilnius, profesoară de economie la Institutul de Relații Internaționale și Științe Politice al Universității din Vilnius, precum și profesoară de finanțe publice la Universitatea de Management și Economie ISM.
Šimonytė a revenit în politică în 2016, când a candidat ca independentă la alegerile parlamentare pentru circumscripția Antakalnis din Vilnius, câștigând în final un loc în parlament. În 2018, Šimonytė și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2019, obținând nominalizarea Uniunii Patriei. A câștigat la limită primul tur al alegerilor, pe 12 mai 2019, înainte de a pierde în turul al doilea, pe 26 mai, cu un deficit de 33 de puncte procentuale față de candidatul independent Gitanas Nausėda.
A fost realeasă în Parlament la alegerile legislative din 2020, în care Uniunea Patriei a obținut cel mai mare număr de mandate. După validarea rezultatelor, Šimonytė a fost propusă ca prim-ministru de o coaliție formată din Uniunea Patriei, Mișcarea Liberală și Partidul Libertății; ea a preluat funcția la 11 decembrie, împreună cu cabinetul său. În octombrie 2023, Šimonytė a anunțat că va candida din nou la alegerile prezidențiale din 2024. A ajuns în turul al doilea, dar a pierdut din nou în fața lui Nausėda, obținând 24% din voturi față de 76% pentru acesta. Ea a părăsit funcția de prim-ministru după ce partidul său a pierdut în fața Partidului Social Democrat din Lituania la alegerile parlamentare din octombrie 2024.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Šimonytė s-a născut la 15 noiembrie 1974, în Vilnius, având un tată care lucra ca inginer constructor și o mamă, Danutė Šimonienė, economistă[9]. În 1984, s-a mutat împreună cu părinții în cartierul Antakalnis din Vilnius, unde și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei și anilor formativi. În 1992, Šimonytė a absolvit Gimnaziul Žirmūnai din Vilnius, unde a fost remarcată și premiată pentru rezultatele sale academice la matematică[10].
După absolvire, s-a înscris la Facultatea de Economie a Universității din Vilnius, obținând în 1996 o diplomă în administrarea afacerilor. Ulterior, s-a întors la aceeași instituție și a obținut, în 1998, un master în economie[10].
Carieră politică
[modificare | modificare sursă]Începutul carierei
[modificare | modificare sursă]În 1997, Šimonytė și-a început activitatea profesională ca economistă și funcționară publică, fiind angajată la Ministerul Finanțelor, în cadrul diviziei de taxe. Între 1998 și 2001, a lucrat ca economistă în divizia de taxe și vânzări a ministerului, iar ulterior a fost promovată șefă a diviziei de impozitare directă, funcție pe care a deținut-o până în 2004, când a devenit cancelar al ministerului și, mai târziu, viceministră de finanțe. A demisionat din această funcție în 2009, pentru a prelua mandatul de ministră a finanțelor[10].
Ministră a finanțelor
[modificare | modificare sursă].jpg)
În 2009, Šimonytė a fost nominalizată să ocupe funcția de ministră a finanțelor în al doilea cabinet al prim-ministrului Andrius Kubilius(d), înlocuindu-l pe Algirdas Šemeta(d), care a demisionat pentru a deveni comisar european pentru buget și administrație. După nominalizare, a fost numită în funcție de președintele Valdas Adamkus(d). Odată cu preluarea mandatului, Šimonytė a fost însărcinată cu redresarea economiei Lituaniei după Marea Recesiune, în condițiile în care produsul intern brut (PIB) al țării scăzuse cu 14,7% în 2009[11][12]. În această perioadă, Šimonytė a devenit una dintre figurile reprezentative ale programului de austeritate implementat de guvern pentru redresarea economiei[13].
Šimonytė a părăsit funcția de ministră a finanțelor după alegerile parlamentare din 2012, când guvernul în funcție a fost învins de Partidul Social-Democrat Lituanian și de noul cabinet condus de Algirdas Butkevičius(d). După demisie, a fost numită vicepreședintă a consiliului Băncii Lituaniei, funcție pe care a deținut-o până în 2016, predând în același timp cursuri de economie la Institutul de Relații Internaționale și Științe Politice al Universității din Vilnius și de finanțe publice la Universitatea de Management și Economie ISM[14].
Carieră parlamentară
[modificare | modificare sursă]În 2015, Šimonytė și-a anunțat intenția de a reveni în politică, candidând la alegerile parlamentare din 2016 pentru circumscripția Antakalnis din Vilnius. Aceasta fusese anterior reprezentată de fostul prim-ministru Andrius Kubilius(d), care a decis să nu mai candideze. Considerată un fief sigur al Uniunii Patriei, Šimonytė a candidat ca independentă, dar a beneficiat de sprijin electoral din partea acestui partid[15]. În alegeri, a fost una dintre cei trei candidați din circumscripții care au câștigat mandatul din primul tur, obținând 51,54% din voturi în circumscripția sa. După victorie, și-a preluat mandatul în Seimas[16].
După alegerea în Seimas, Šimonytė s-a alăturat grupului parlamentar al Uniunii Patriei, deși a rămas oficial politiciană independentă. A fost numită președintă a comisiei de audit și a devenit membră a comisiei pentru afaceri europene[10].
Alegerile prezidențiale din 2019
[modificare | modificare sursă]În anul 2018, Šimonytė și-a anunțat candidatura la funcția de președinte al Lituaniei în cadrul alegerilor prezidențiale din 2019. Candidând ca independentă, Šimonytė a solicitat nominalizarea din partea partidului Uniunea Patriei, avându-l drept unic contracandidat pe Vygaudas Ušackas(d). În cele din urmă, a obținut nominalizarea, primind 79% din voturi[17][18].
Intrând în campanie ca reprezentantă a Uniunii Patriei, Šimonytė era considerată una dintre favorite, sondajele indicând constant o competiție strânsă pentru primul loc cu candidatul independent Gitanas Nausėda[19][20]. Primul tur al alegerilor a avut loc la 12 mai 2019, când Šimonytė a ocupat la limită primul loc, cu 31,53% din voturi, urmată de Nausėda cu 31,16%. Cei doi au avansat astfel în turul al doilea, desfășurat la 26 mai, în care Šimonytė a fost învinsă de Nausėda, obținând doar 33,47% din voturi; numărul total de voturi primite de ea în turul al doilea a fost cu aproximativ 3.200 mai mic decât în primul tur, în timp ce Nausėda a obținut cu peste 400.000 de voturi mai mult decât în prima rundă[21][22].
Prim-ministru al Lituaniei (2020–2024)
[modificare | modificare sursă]Alegerile din 2020
[modificare | modificare sursă]În urma alegerilor prezidențiale din 2019, Šimonytė s-a afirmat drept lider neoficial al Uniunii Patriei și una dintre cele mai proeminente figuri politice asociate acestui partid, în pofida statutului său oficial de independentă[13]. A candidat din nou pentru un loc în Seimas la alegerile parlamentare din 2020, devenind, încă o dată, unul dintre doar trei candidați din circumscripții electorale care au câștigat din primul tur la nivel național, de această dată cu peste 60% din voturi. După validarea rezultatelor, a reieșit că Uniunea Patriei obținuse o pluralitate de locuri, depășind guvernul în exercițiu condus de Uniunea Fermierilor și Verzilor din Lituania[13].
După alegeri, se preconiza formarea unei coaliții între Uniunea Patriei, Mișcarea Liberală și Partidul Libertății, toate cele trei formațiuni propunând-o pe Šimonytė pentru funcția de prim-ministru[23][24]. Dacă ar fi fost confirmat, guvernul ar fi fost condus de trei femei: Šimonytė, lidera Mișcării Liberale Viktorija Čmilytė-Nielsen(d) și lidera Partidului Libertății Aušrinė Armonaitė, urmând exemplul Cabinetului Marin din Finlanda[25][26].
La 9 noiembrie, acordul de coaliție a fost semnat între Uniunea Patriei, Mișcarea Liberală și Partidul Libertății, deschizând calea pentru numirea lui Šimonytė ca prim-ministru[27]. La 18 noiembrie, aceasta a anunțat componența propusă a cabinetului său[28]. Šimonytė a fost numită prim-ministru la 11 decembrie 2020 de către președintele Gitanas Nausėda[29], devenind a doua femeie care a ocupat această funcție, după Kazimira Prunskienė[30].
Alegerile din 2024
[modificare | modificare sursă]În octombrie 2023, Šimonytė a anunțat că va candida din nou la funcția de președinte în alegerile prezidențiale din 2024[31], însă a pierdut din nou în fața președintelui în exercițiu, Nausėda[32].
Mandatul lui Šimonytė ca prim-ministru s-a încheiat după înfrângerea partidului său în fața Partidului Social Democrat din Lituania la alegerile parlamentare din octombrie 2024[33].
Politica internă
[modificare | modificare sursă]Pandemia de COVID-19
[modificare | modificare sursă]Guvernul condus de Saulius Skvernelis(d) a avut ultima sa ședință la 9 decembrie 2020, înainte ca noul cabinet să își preia funcția în ziua de vineri următoare. Cu această ocazie, prim-ministrul desemnat, Šimonytė, a îndemnat guvernul în exercițiu să intensifice măsurile de combatere a coronavirusului.
Cabinetul Šimonytė a depus jurământul și și-a început activitatea la 11 decembrie 2020, moment în care numărul cazurilor confirmate ajunsese la 3.067. Două zile mai târziu au fost introduse restricții.
Programul de vaccinare a început la 27 decembrie 2020, simultan cu restul Uniunii Europene. Primele persoane vaccinate au fost cadrele medicale care lucrau cu pacienți infectați cu COVID-19[34].
La 4 ianuarie, guvernul lituanian a confirmat un rest de 293 de decese care nu fuseseră anterior incluse în statistici[35].
Începând cu 15 februarie, au fost relaxate parțial măsurile de izolare, inclusiv prin decizia de redeschidere a micilor magazine și a saloanelor de înfrumusețare. Ulterior, purtarea măștilor de protecție nu a mai fost obligatorie în spațiile exterioare.
La 17 martie, ministrul sănătății, Arūnas Dulkys, a suspendat utilizarea vaccinului produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca. La 18 martie, Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat că vaccinul AstraZeneca este sigur[36]. La 22 martie 2021, Šimonytė, președinta Seimasului, Viktorija Čmilytė-Nielsen, și ministrul sănătății, Arūnas Dulkys, au primit, de asemenea, același vaccin[37].
Portofoliul de lucrări strategice (proiecte) =
[modificare | modificare sursă]Pe baza lucrărilor prioritare din programul de guvernare, a fost întocmit portofoliul de proiecte strategice ale prim-ministrului. Următoarele cinci lucrări strategice (proiecte) au fost incluse în portofoliul prim-ministrului ca parte a reformelor din mandatul guvernamental[38]:
- restructurarea funcției publice;
- programul educațional „Școlile Mileniului”;
- transformarea digitală EDtech în educație;
- crearea unor ecosisteme de inovare în centrele științifice, agențiile de inovare și programele de inovare științifică și de afaceri bazate pe misiuni;
- crearea unui model de furnizare a serviciilor de îngrijire pe termen lung.
Portofoliul prim-ministrului de lucrări strategice (proiecte) include, de asemenea, angajamentul din planul de implementare a Programului celui de-al XVIII-lea Guvern de a elabora Strategia de Progres a Statului „Lituania 2050” și încă șapte lucrări strategice (proiecte) din domeniul managementului public, al educației și al infrastructurii strategice[38]:
- revizuirea funcțiilor și a rețelei optime de instituții (sistemul de management public);
- servicii publice și administrative (inclusiv asigurarea calității acestora în regiuni);
- planificarea financiară a sectorului guvernamental orientată către obiective strategice;
- interacțiune sustenabilă între cultură și educație (integrarea culturii și creativității în educație);
- un sistem eficient pentru creșterea rezilienței la amenințări, gestionarea crizelor și a situațiilor de urgență;
- un sistem de energie electrică sigur (sincronizarea sistemului de energie electrică cu cel occidental și blocada centralei nucleare de la Astravo);
- dezvoltarea conexiunilor strategice de transport feroviar și rutier.
Politica externă
[modificare | modificare sursă]_5.jpg)
.jpg)
.jpg)
Statele Baltice
[modificare | modificare sursă]La 1 ianuarie 2021, Šimonytė a preluat președinția Consiliului Miniștrilor Statelor Baltice pentru un mandat de un an[39].
Belarus
[modificare | modificare sursă]În cadrul unei întâlniri cu Svetlana Tihanovskaia, Šimonytė a subliniat că Lituania urmărește să sporească în continuare presiunea asupra regimului din Belarus. Lituania sprijină, de asemenea, extinderea sancțiunilor Uniunii Europene. În timpul întâlnirii, prim-ministrul a declarat[40]:
„Eliberarea prizonierilor politici, încetarea represiunilor și organizarea de alegeri libere și democratice sunt pașii esențiali pe care îi solicită cetățenii belaruși. Lituania și întreaga lume democratică solicită același lucru.”
China și Taiwan
[modificare | modificare sursă]În urma deschiderii, în anul 2021, a Biroului Reprezentativ al Taiwanului în Lituania — eveniment care a determinat China să își reducă nivelul relațiilor diplomatice cu Lituania —, Šimonytė a declarat, într-un interviu acordat în aprilie 2022 publicației The Economist, că Lituania nu regretă decizia de a-și consolida legăturile cu Taiwan. Ea a descris relația dintre Taiwan și Lituania drept „dinamică și productivă”, subliniind că a fost o decizie suverană a Lituaniei de a-și intensifica cooperarea cu întreprinderile și universitățile taiwaneze[41].
Într-un interviu acordat în octombrie 2022 publicației Nikkei Asia, aceasta a afirmat că relațiile Lituaniei cu Taiwanul pot contribui la dezvoltări semnificative în domenii industriale precum semiconductoarele și tehnologia laserelor[42].
Poziții politice
[modificare | modificare sursă]Politică externă
[modificare | modificare sursă]În octombrie 2018, în timpul unei dezbateri privind politica externă organizate pentru obținerea nominalizării Uniunii Patriei la alegerile prezidențiale din 2019, Šimonytė a declarat că, dacă va fi aleasă președinte, va spori finanțarea pentru securitatea și apărarea națională. Ea a descris Rusia drept „un stat care a încălcat toate acordurile internaționale” și a caracterizat-o ca pe o amenințare la adresa securității europene. De asemenea, Šimonytė a considerat Polonia drept aliat și a încurajat îmbunătățirea relațiilor dintre cele două state[43]. Ea a afirmat că Rusia oferă vaccinul său anti-COVID-19 Sputnik V „lumii ca pe o altă armă hibridă de tip divide et impera”[44].
Šimonytė susține datele științifice privind schimbările climatice și a calificat drept „o greșeală” decizia lui Donald Trump de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris[43].
Noua coaliție de guvernare condusă de Šimonytė a convenit să apere „pe cei care luptă pentru libertate” în Taiwan, sugerând că relațiile Lituaniei cu China nu vor constitui o prioritate pentru guvernul său[45].
În iunie 2023, în timpul unei vizite în Israel, ea a îndemnat acest stat să se alăture coaliției occidentale anti-ruse. Totodată, a afirmat că Holocaustul a reprezentat „o traumă indescriptibilă pentru Lituania, lăsând cicatrici persistente până în prezent”[46].
În aprilie 2024, guvernul lituanian a luat în considerare repatrierea bărbaților ucraineni de vârstă militară care trăiesc în Lituania, în vederea încorporării lor în armata ucraineană[47]. Šimonytė și-a exprimat sprijinul pentru această măsură[48].
Politică internă
[modificare | modificare sursă]Šimonytė a afirmat că nu se opune introducerii uniunilor civile între persoane de același sex în Lituania, atrăgând astfel sprijinul activiștilor pentru drepturile LGBT[49]. De asemenea, ea a declarat că, deși nu ar recurge personal la avort, nu ar condamna femeile care aleg această opțiune[49].
Šimonytė a fost criticată de comunitatea evreiască din Lituania după ce s-a opus îndepărtării unei plăci comemorative dedicate lui Jonas Noreika, care semnase declarația de înființare a ghetourilor evreiești în Lituania în timpul ocupației germane din 1941[50].
Viață personală
[modificare | modificare sursă]Pe lângă lituaniană, limba sa maternă, Šimonytė vorbește engleza, poloneza și rusa, precum și suedeza la nivel de bază. Este necăsătorită și nu are copii[10]. Romanul Peripețiile bravului soldat Švejk, o comedie satirică de factură întunecată scrisă de autorul ceh Jaroslav Hašek, se numără printre cărțile preferate ale lui Šimonytė, ale cărei personaje le-a citat adesea public de-a lungul carierei sale politice[51][52].
Distincții și premii
[modificare | modificare sursă]Distincții naționale
[modificare | modificare sursă]- Lituania: Crucea de Ofițer a Ordinului „Vytautas cel Mare” (16 februarie 2015)[10]
Premii
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „sub numele: Ingrida Šimonytė”.
- ↑ https://www.lrt.lt/naujienos/pasaulyje/6/1831988/simonyte-lenkijos-ziniasklaidai-mano-seneliu-namuose-buvo-kalbama-tik-lenkiskai. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.lrs.lt/SIPIS/portal/responsive/static_pages/kad8/files/k8.show-p_r=38249&p_k=1&p_kade_id=8.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.lb.lt/lt/naujienos/i-lietuvos-banko-valdyba-siuloma-ingrida-simonyte. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.15min.lt/naujiena/aktualu/lietuva/prezidente-atleido-ingrida-simonyte-is-lb-valdybos-pirmininko-pavaduotojos-pareigu-56-702167. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Ingrida Šimonytė - Members of the Seimas”. Accesat în .
- ↑ „I.Šimonytė tapo Tėvynės sąjungos-Lietuvos krikščionių demokratų nare (I.Šimonytė devine membru al Uniunii Patriei-Creștin-Democrații Lituanieni)” (în lituaniană). 15min.lt. . Accesat în .
- ↑ Rinkevičius, Donatas (). „Šimonytė oficialiai įstojo į konservatorių partiją (Šimonytė s-a alăturat oficial Partidului Conservator)” (în lituaniană). lrt.lt. Accesat în .
- ↑ Paulauskas, Julius (). „Kas Ingridos Šimonytės tėvas ir kodėl jis slepiamas? (Cine este tatăl lui Ingrida Šimonytė și de ce este ascuns?)” (în lituaniană). Bukimevieningi.lt. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 „Ingrida Šimonytė” (în lituaniană). Seimas. Accesat în .
- ↑ „After Restoration of Independence (După restaurarea independenței)” (în engleză). finmin.lrv.lt. Accesat în .
- ↑ Åslund, Anders (). „Lithuania's remarkable recovery (Remarcabila recuperare a Lituaniei)” (în engleză). EU Observer. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 3 Duxbury, Charlie (). „Conservatives win Lithuania election: Preliminary results (Conservatorii câștigă alegerile din Lituania: rezultate preliminare)” (în engleză). Politico. Accesat în .
- ↑ „Ingrida Šimonytė appointed to the Board of the Bank of Lithuania (Ingrida Šimonytė a fost numită în Consiliul de Administrație al Băncii Lituaniei)” (în engleză). lb.lt. Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Ramonaitė, Ainė (). The Development of the Lithuanian Party System: From Stability to Perturbation (Dezvoltarea sistemului de partide lituanian: de la stabilitate la perturbație). Post-Communist EU Member States: Parties and Party Systems (în engleză). Ashgate. p. 75.
- ↑ „Ingrida Šimonytė palieka Lietuvos banką (Ingrida Šimonytė părăsește Banca Lituaniei)” (în lituaniană). vz.lt. . Accesat în .
- ↑ „Landsbergis: Šimonytė gavo visuomenės mandatą (Landsbergis: Šimonytė a primit un mandat public)” (în lituaniană). Delfi. . Accesat în .
- ↑ „Konservatorių pirminių rinkimų atomazga: Ušackas sveikina Šimonytę su pergale (Rezultatul alegerilor primare ale conservatorilor: Ušackas o felicită pe Šimonytė pentru victorie)” (în lituaniană). Delfi. . Accesat în .
- ↑ „Paskutiniai reitingai prieš rinkimus: lyderis pasikeitė, dviejų kandidatų rinkėjai apsisprendė tvirtai (Ultimele clasamente înainte de alegeri: Liderul s-a schimbat, alegătorii celor doi candidați s-au decis ferm)” (în lituaniană). Delfi. Accesat în .
- ↑ „Naujausi Prezidentiniai Reitingai: Prasideda Tikrasis Nervu Karas (Noi clasamente prezidențiale: Începe adevăratul război al nervilor)” (în lituaniană). Delfi. Accesat în .
- ↑ „2019 m. gegužės 12 d. Respublikos Prezidento rinkimai (I turas) (Alegeri prezidențiale ale Republicii, 12 mai 2019 (Turul I))” (în lituaniană). VRK. . Accesat în .
- ↑ „2019 m. gegužės 26 d. Respublikos Prezidento rinkimai (II turas) (Alegeri prezidențiale ale Republicii, 26 mai 2019 (Turul II))” (în lituaniană). VRK. . Accesat în .
- ↑ Landsbergis, Gabrielius (). „Trijų partijų vadovai paskelbė bendrą deklaraciją (Liderii celor trei partide au emis o declarație comună)” (în lituaniană). TS-LKD. Accesat în .
- ↑ Mykolaitytė, Kornelija (). „I. Šimonytė: biudžete turėtų būti įvertintos priemonės COVID-19 situacijai (I. Šimonytė: bugetul ar trebui să includă măsuri pentru situația COVID-19)” (în lituaniană). Diena. Accesat în .
- ↑ Turp-Balazs, Craig (). „Pledging to fight Covid-19 and introduce tax cuts, women take charge in Lithuania (Promițând să lupte împotriva Covid-19 și să introducă reduceri de taxe, femeile preiau conducerea în Lituania)” (în engleză). Emerging Europe. Accesat în .
- ↑ Grigas, Agnia (). „Lithuania's new government: Women-led coalition wins confidence in difficult times (Noul guvern al Lituaniei: coaliția condusă de femei câștigă încredere în vremuri dificile)” (în engleză). Atlantic Council. Accesat în .
- ↑ „Lithuania's liberal and conservative parties sign coalition agreement (Partidele liberale și conservatoare din Lituania semnează acordul de coaliție)” (în engleză). LRT. . Accesat în .
- ↑ „Šimonytė Nausėdai ant stalo deda ministrų sąrašą: pateiktos konkrečios pavardės kandidatūros nėra patvirtintos Nausėdos (Šimonytė îi prezintă lui Nausėda lista miniștrilor: candidaturile cu nume concrete nu sunt încă aprobate de Nausėda)” (în lituaniană). Delfi. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „Lithuanian president appoints Šimonyte as prime minister (Președintele lituanian o numește pe Šimonytė prim-ministru)” (în engleză). LRT. . Accesat în .
- ↑ Lėka, Aušra (). „Konservatoriai į valdžią grįžta be šampano (Conservatorii se întorc la putere fără șampanie)” (în lituaniană). Diena. Accesat în .
- ↑ Pankūnė, Dainora (). „TS-LKD Šimonytę pasitiko plojimais: teigia, kad demokratijos šventė jau atšvęsta (TS-LKD a întâmpinat-o pe Šimonytė cu aplauze: afirmă că sărbătoarea democrației a fost deja celebrată)” (în lituaniană). Delfi. Accesat în .
- ↑ „Easy win and easier second term – what do Lithuanian presidential election results mean (Victorie ușoară și al doilea mandat mai ușor - ce înseamnă rezultatele alegerilor prezidențiale din Lituania)” (în engleză). lrt.lt. . Accesat în .
- ↑ „Lithuania's Social Democrats win parliamentary election (Social-democrații din Lituania câștigă alegerile parlamentare)” (în engleză). Politico. . Accesat în .
- ↑ „Lithuanian healthcare workers start getting the COVID-19 vaccine (Lucrătorii din domeniul sănătății din Lituania încep să primească vaccinul COVID-19)” (în engleză). sam.lrv.lt. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „NVSC vadovas ministrui pateikė atsakymus dėl neapskaitytų mirčių (Șeful NVSC a prezentat ministrului răspunsurile privind decesele neînregistrate)” (în lituaniană). Delfi. . Accesat în .
- ↑ „How politics influences Lithuanian health system (Cum influențează politica sistemul de sănătate lituanian)”. moderndiplomacy.eu (în engleză). .
- ↑ „Šimonytė pasiskiepijo "AstraZeneca" vakcina: "Man gaila, kad šiai vakcinai pasitikėjimo pritrūko" (Šimonytė s-a vaccinat cu vaccinul „AstraZeneca": „Îmi pare rău că acest vaccin a dus lipsă de încredere")” (în lituaniană). lrt.lt. . Accesat în .
- 1 2 „Sudarytas Ministro Pirmininko strateginių darbų (projektų) portfelis (A fost alcătuit portofoliul de lucrări strategice/proiecte ale Prim-ministrului)”. Government of Lithuania (în lituaniană). .
- ↑ „Prime Minister: Baltic co-operation becomes ever more important in the face of pandemic (Cooperarea baltică devine din ce în ce mai importantă în fața pandemiei)”. Government of the Republic of Lithuania (Vyriausybė) (în engleză). .
- ↑ „Prime Minister discusses situation in Belarus with Sviatlana Tsikhanouskaya (Prim-ministrul discută situația din Belarus cu Sviatlana Tsikhanouskaya)” (în engleză). lrv.lt. . Accesat în .
- ↑ Chen, Kelvin (). „Lithuania prime minister has no regrets over Taiwan ties (Prim-ministrul Lituaniei nu regretă legăturile cu Taiwanul)” (în engleză). Taiwan News. Accesat în .
- ↑ Kawasaki, Natsumi (). „Lithuania's ties with Taiwan will pay high-tech dividends: PM (Legăturile Lituaniei cu Taiwanul vor aduce dividende high-tech: PM)” (în engleză). Nikkei Asia. Accesat în .
- 1 2 „TS-LKD prezidentiniai debatai: išsiskyrė I.Šimonytės ir V.Ušacko požiūriai dėl Rusijos grėsmės (Dezbateri prezidențiale TS-LKD: punctele de vedere ale lui I. Šimonytė și V. Ušackas s-au despărțit cu privire la amenințarea rusească)” (în lituaniană). 15min.lt. . Accesat în .
- ↑ „Russian embassy slams Lithuanian PM's words about Sputnik V as disinformation (Ambasada Rusiei critică cuvintele prim-ministrului Lituaniei despre Sputnik V ca fiind dezinformare)” (în engleză). TASS. . Accesat în .
- ↑ Sytas, Andrius (). „Lithuania to support 'those fighting for freedom' in Taiwan (Lituania va susține „pe cei care luptă pentru libertate" în Taiwan)”. Reuters (în engleză).
- ↑ Lidor, Canaan (). „In Tel Aviv, Lithuanian PM extolls Israel alliance but sidesteps Nazi collaboration (La Tel Aviv, prim-ministrul Lituaniei laudă alianța cu Israelul, dar evită colaborarea cu naziștii)” (în engleză). The Times of Israel. Accesat în .
- ↑ Walker, Shaun (). „Poland and Lithuania pledge to help Kyiv repatriate Ukrainians subject to military draft (Polonia și Lituania se angajează să ajute Kievul să repatrieze ucrainenii supuși încorporării militare)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
- ↑ „Lithuanian leaders in favour of sending military-age men back to Ukraine (Liderii lituanieni sunt în favoarea trimiterii bărbaților de vârstă militară înapoi în Ucraina)” (în engleză). LRT Radijas. . Accesat în .
- 1 2 „Finaliniai TS-LKD kandidatų debatai. Šimonytė ir Ušackas deklaravo, dėl ko niekada nesutartų su valdančiaisiais (Dezbateri finale ale candidaților TS-LKD. Šimonytė și Ušackas au declarat ce nu ar fi de acord cu actualii guvernanți)” (în lituaniană). Delfi. . Accesat în .
- ↑ Jakučionis, Saulius (). „Po Ušacko ir Šimonytės pasisakymų – arši kritika iš žydų bendruomenės (După declarațiile lui Ušackas și Šimonytė - critici aprige din partea comunității evreiești)” (în lituaniană). Delfi. Accesat în .
- ↑ Ingrida Šimonytė: Šveiko nuotykiai ir kitos geriausios skaitytos knygos (Ingrida Šimonytė: Aventurile lui Švejk și alte cărți cele mai bune citite) (în lituaniană). 15min.lt. . Accesat în .
- ↑ „Seimas balsuos dėl pritarimo I. Šimonytę skirti premjere (Seimas va vota pentru aprobarea numirii lui I. Šimonytė ca prim-ministru)” (în lituaniană). vz.lt. . Accesat în .
- ↑ „Apdovanotos DELFI Metų Moterys 2019: linkėjo kiekvienam tapti metų žmogumi (Femeile Anului DELFI 2019 au fost premiate: s-a dorit ca fiecare să devină omul anului)” (în lituaniană). delfi.lt. . Accesat în .
- ↑ „„Delfi Metų Moterys 2020" apdovanojimai: Ingrida Šimonytė (Premiile Femeile Anului 2020 Delfi: Ingrida Šimonytė)” (în lituaniană). delfi.lt. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Ingrida Šimonytė la Wikimedia Commons
Citate legate de Ingrida Šimonytė la Wikicitat
