Sari la conținut

Incursiunea Rusiei cu drone în spațiul aerian polonez din 10 septembrie 2025

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Incursiunea Rusiei cu drone în spațiul aerian polonez din 10 septembrie 2025
Loc de desfășurarePolska Wschodnia[*][[Polska Wschodnia (macroregion of Poland)|​]]  Modificați la Wikidata
ParticipanțiRusia
Polonia
Italia
NATO
Țările de Jos
Belgia
Germania  Modificați la Wikidata
Rezultatshootdown[*][[shootdown |​]]
scrambling[*][[scrambling (act of quickly getting military aircraft airborne to react to an immediate threat)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, spațiul aerian al Poloniei, stat membru al NATO, a fost scena unei incursiuni masive și fără precedent de drone de proveniență rusă. Evenimentul a avut loc în timpul unui atac aerian extins al Rusiei asupra vestului Ucrainei și a durat peste șapte ore, implicând multiple încălcări ale frontierei. Forțele aeriene poloneze și ale NATO au fost mobilizate pentru a intercepta și doborî o parte dintre aceste vehicule aeriene fără pilot, marcând o premieră în istoria conflictului[1][2][3][4].

În urma incidentului, autoritățile poloneze l-au calificat drept un „act de agresiune” și o „provocare la scară largă”. Drept urmare, Varșovia a invocat Articolul 4 din Tratatul de la Washington, solicitând consultări cu aliații săi din NATO cu privire la amenințarea percepută la adresa securității sale. În timp ce Rusia a negat orice intenție de a ataca ținte pe teritoriul polonez și a respins acuzațiile ca fiind „nefondate”, majoritatea oficialilor și analiștilor occidentali au considerat incursiunea o acțiune deliberată, menită să testeze apărarea aeriană și coeziunea Alianței[4][5][6].

Acest incident a depășit caracterul accidental al incursiunilor anterioare, atât prin amploarea sa, cât și prin faptul că o parte dintre drone au provenit din Belarus, pe lângă cele din Rusia. Analiza detaliată sugerează că evenimentul nu a fost o simplă eroare de navigație, ci un element calculat de război hibrid, menit să intimideze și să expună vulnerabilități strategice ale NATO. Deși nu a atins pragul unui atac armat care ar fi putut declanșa Articolul 5, incidentul a demonstrat o nouă formă de confruntare cinetică la granița estică a Alianței, deschizând un precedent periculos pentru securitatea europeană[7][8].

Context geopolitic și antecedentele incidentului

[modificare | modificare sursă]

Antecedentele de la granițele NATO

[modificare | modificare sursă]

Incursiunea masivă cu drone din 10 septembrie 2024 în spațiul aerian polonez nu a reprezentat un eveniment izolat, ci a fost o culminare a unei serii de incidente transfrontaliere care au avut loc pe flancul estic al NATO de la începutul invaziei ruse la scară largă a Ucrainei în 2022. De-a lungul timpului, mai multe state membre sau vecine ale Alianței au raportat încălcări ale spațiului aerian sau descoperirea de resturi de drone și rachete de origine rusă[8][9][2][4].

Astfel de incidente au inclus prăbușirea unei drone militare din era sovietică în capitala Croației, Zagreb, la scurt timp după începerea războiului. Mai recent, fragmente de drone rusești au fost găsite pe teritoriul României în mai multe rânduri, inclusiv în 2023 și 2024, provocând îngrijorări și determinând România să adopte o legislație care să permită armatei să doboare astfel de obiecte. De asemenea, Republica Moldova a distrus în 2024 explozibili dintr-o dronă de tip Shahed prăbușită pe teritoriul său, iar Lituania și Letonia au raportat, de asemenea, incursiuni anterioare. Aceste incidente au servit ca memento-uri ale modului în care războiul din Ucraina ar putea degenera și a fost un semnal de alarmă constant cu privire la vulnerabilitatea țărilor de pe flancul estic[9][10].

Diferențierea incidentului din Polonia și legătura cu Zapad 2025

[modificare | modificare sursă]

În ciuda acestor precedente, incidentul din 10 septembrie 2025 este considerat calitativ diferit și semnificativ mai serios decât orice altă incursiune anterioară. Amploarea sa a fost fără precedent pentru un stat membru NATO, implicând un număr estimat de 19 până la 23 de încălcări pe o durată de peste șapte ore. Mai mult, a fost pentru prima dată când forțele NATO au angajat direct obiective rusești în spațiul aerian aliat și le-au doborât, o acțiune care a depășit granițele confruntărilor hibride anterioare[8][9][2][4].

O altă distincție crucială a fost direcția de proveniență a dronelor. Premierul polonez Donald Tusk a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, o „parte semnificativă a dronelor” a venit direct din Belarus, și nu doar din Ucraina. Acest fapt reprezintă o evoluție strategică majoră, deoarece indică o nouă axă de amenințare și o coordonare extinsă între Rusia și aliatul său. Această dinamică a adăugat un element de provocare planificată la situație[2][11].

Momentul incidentului este, de asemenea, de o importanță strategică deosebită, având loc cu doar două zile înainte de începerea exercițiilor militare comune ruso-belaruse Zapad 2025⁠(d), programate între 12 și 16 septembrie în Belarus. Aceste manevre sunt cunoscute pentru scenariile lor agresive, care au inclus în trecut simulări de atacuri asupra statelor baltice și a Poloniei. Ele sunt percepute de aliați ca o demonstrație de forță și o testare a capacităților de apărare ale NATO[4][12][13][14].

Corelația dintre incursiunea cu drone și exercițiile Zapad 2025⁠(d) nu pare a fi o coincidență. Incidentul poate fi interpretat ca o componentă a unei campanii strategice mai ample, care a servit ca o testare „live” a sistemelor de apărare aeriană ale NATO. Folosind drone ieftine și de volum redus, Rusia a putut să pună la încercare timpul de răspuns și coordonarea Alianței, fără a recurge la un atac major. Prin această acțiune, Kremlinul a trimis un mesaj de intimidare și a validat o nouă formă de provocare militară, care precede și completează demonstrația de forță pe care o reprezintă Zapad 2025.

Cronologia evenimentelor

[modificare | modificare sursă]

Desfășurarea incursiunii și acțiunile de răspuns

[modificare | modificare sursă]
Avion F-35 olandez cu marcaj ce indică distrugerea unei drone pictat sub carlingă

Incidentul a început în noaptea de marți, 9 septembrie, la aproximativ 23:30, și a continuat până în dimineața zilei de miercuri, 10 septembrie, la 06:45, având o durată totală de peste șapte ore. Această perioadă extinsă de timp a permis o incursiune de o amploare considerabilă. Oficialii polonezi au raportat 19 încălcări confirmate ale spațiului aerian, deși unele surse media au sugerat că numărul total ar fi putut ajunge la 23[2][11].

Ca răspuns, forțele aeriene poloneze, împreună cu avioane aliate, au fost mobilizate. Alianța a desfășurat o operațiune multinațională de apărare, implicând avioane de vânătoare F-16 poloneze, avioane olandeze F-35, un sistem de apărare antiaeriană Patriot din Germania și un avion italian de avertizare timpurie (AWACS). Operațiunea a avut ca rezultat doborârea a cel puțin trei sau patru drone, cu rămășițe găsite în mai multe locații[3][15][2][4].

Locațiile impactului și perturbările civile

[modificare | modificare sursă]

Rămășițele dronelor și ale unui proiectil neidentificat au fost descoperite în diverse locații, în principal în voievodatele Podlasia, Mazovia și Lublin, dar și la distanțe considerabile de graniță. Un exemplu notabil este o dronă găsită într-un câmp din Mniszków⁠(d), în voievodatul Łódź din centrul Poloniei, la aproximativ 250 de kilometri de granița cu Belarus. O altă dronă a fost descoperită în apropierea orașului Elbląg, în nordul Poloniei, la granița cu exclava rusă Kaliningrad. Autoritățile poloneze au recuperat un total de șapte drone și un fragment de proiectil[1][3][16].

Impactul fizic a fost limitat. Nicio persoană nu a fost rănită. O dronă s-a prăbușit însă în satul Wyryki, în voievodatul Lublin, avariind acoperișul unei case și o mașină parcată[11][16][17].

Pe parcursul incidentului, din motive de securitate, patru aeroporturi din Polonia și-au suspendat temporar operațiunile de zbor. Acestea au inclus aeroporturile Chopin și Modlin din Varșovia, precum și aeroporturile din Rzeszów și Lublin. Rzeszów este un hub logistic critic pentru transferul de ajutor militar și umanitar către Ucraina, ceea ce a adăugat o dimensiune strategică în plus la perturbări[1][3][17].

Reacțiile oficiale

[modificare | modificare sursă]

Poziția Poloniei și invocarea Articolului 4

[modificare | modificare sursă]

Autoritățile poloneze au reacționat rapid și hotărât la incursiune. Premierul Donald Tusk a convocat o ședință de urgență a guvernului, declarând că incidentul reprezintă o „provocare la scară largă” și că Polonia se află „mai aproape de un conflict militar decât în orice moment de la al Doilea Război Mondial”. Ministrul de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că numărul mare de încălcări „pur și simplu sfidează imaginația” că ar fi fost un accident și a exprimat convingerea că a fost un act deliberat[4][18][19][2].

În urma evaluării situației, Polonia a luat decizia de a invoca Articolul 4 din Tratatul de la Washington, un pas semnificativ care a atras o atenție sporită asupra incidentului. Invocarea Articolului 4 a permis Poloniei să solicite consultări formale cu ceilalți membri ai NATO cu privire la securitatea sa, confirmând că Varșovia a perceput incidentul ca o amenințare la adresa integrității sale teritoriale, a independenței politice și a securității[5][6][20].

Răspunsul Rusiei și al Belarusului

[modificare | modificare sursă]

Răspunsul oficial al Rusiei și al Belarusului a fost unul de negare și de minimalizare a incidentului. Ministerul rus al Apărării a declarat că nu a avut „intenția să angajeze vreo țintă pe teritoriul Poloniei” și a precizat că atacurile din acea noapte au vizat infrastructura militară a Ucrainei. Mai mult, însărcinatul cu afaceri al Rusiei în Polonia, Andrei Ordash, a numit acuzațiile „nefondate”, afirmând că nu a fost prezentată nicio dovadă a originii rusești a dronelor[21][11][2][5].

La rândul său, Belarus a încercat să se disocieze de incident. Un înalt oficial militar belarus, generalul-maior Pavel Muraveiko, a declarat că forțele de apărare aeriană ale țării sale au urmărit drone care „și-au pierdut cursul” din cauza bruiajului, sugerând o eroare tehnică și nu un act deliberat. Această declarație, alături de negările Moscovei, face parte dintr-un efort de a evita responsabilitatea directă și de a preveni o escaladare deschisă[11].

Reacțiile partenerilor NATO și ale UE

[modificare | modificare sursă]

Răspunsul din partea aliaților NATO și a Uniunii Europene a fost unul de solidaritate și condamnare fermă. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a denunțat comportamentul „nesăbuit și periculos” al Rusiei, subliniind că Aliații sunt pregătiți să apere „fiecare centimetru din teritoriul aliat”. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au condamnat în termenii cei mai duri „încălcarea fără precedent” a spațiului aerian polonez și al NATO[2][3][5].

Premierul ceh Petr Fiala a descris incidentul ca „un test al capacităților de apărare ale țărilor NATO”, afirmând că este „greu de crezut că a fost o simplă coincidență”. De asemenea, oficiali americani, atât republicani, cât și democrați, au caracterizat incursiunea drept „un act de război” și un test al hotărârii de a proteja Polonia[5][2].

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a subliniat că evenimentul este „un precedent extrem de periculos pentru Europa” și a cerut un răspuns ferm din partea partenerilor. El a argumentat că nu a fost un accident, deoarece „Moscova testează mereu limitele posibilului, și dacă nu întâlnește o reacție puternică, trece la un nou nivel de escaladare”. Această perspectivă subliniază caracterul calculat și explorator al acțiunilor Rusiei[2][4][22].

Reacțiile oficialilor României

[modificare | modificare sursă]

Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a calificat incidentul drept o „încălcare inacceptabilă” a spațiului aerian al unui stat aliat NATO și o „escaladare periculoasă” din partea Rusiei, declarând că România va răspunde ferm oricăror încercări de a pune în pericol securitatea europeană[23].

Ministerul afacerilor externe, prin vocea ministrului Oana Țoiu, a transmis că „încălcarea spațiului aerian al aliatului și partenerului nostru strategic, Polonia, cu drone este inacceptabilă”. Oficialii de la București au reafirmat „solidaritatea deplină” cu Polonia și sprijinul pentru o coordonare strânsă între aliați în vederea adoptării de măsuri adecvate[24][25].

Președintele Nicușor Dan a declarat că România, ca stat membru NATO, este pregătită să aplice procedurile alianței și că nu există "niciun motiv de îngrijorare" pentru cetățeni. El a confirmat că România a exprimat solidaritate cu Polonia în cadrul consultărilor cu partenerii NATO[19].

Două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au survolat zona din nordul județului Tulcea pentru a supraveghea un grup de drone rusești care atacau în apropierea graniței cu România[24].

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c „„Shahids" flew into Poland. The military launched a neutralization operation and closed airports („Shahids" au zburat în Polonia. Armata a lansat o operațiune de neutralizare și a închis aeroporturi)” (în engleză). Liga.net. . Accesat în . 
  2. ^ a b c d e f g h i j k „Poland, NATO allies condemn Russian drone attack that closed airports (Polonia, aliații NATO condamnă atacul cu drone rusești care a închis aeroporturile)” (în engleză). The Washington Post. . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e „Drone rusești, doborâte în Polonia. Premierul Donald Tusk: 19 incursiuni în spațiul aerian al țării, în cursul nopții”. Euronews.ro. . Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f g h „Poland shoots down drones over its territory amid Russian attack on Ukraine, says military (Polonia doboară drone pe teritoriul său, pe fondul atacului rusesc asupra Ucrainei, spune armata)” (în engleză). The Guardian. . Accesat în . 
  5. ^ a b c d e „Poland, Russia, Ukraine drone: After incursions, Poland is poised to trigger NATO's Article 4 (Polonia, Rusia, Ucraina, drone: După incursiuni, Polonia este pe cale să activeze Articolul 4 al NATO)” (în engleză). The Washington Post. . Accesat în . 
  6. ^ a b „Poland asks to invoke Article 4 of NATO treaty after Russian drones shot down (Polonia cere invocarea articolului 4 din tratatul NATO după ce drone rusești au fost doborâte)” (în engleză). TVP World. . Accesat în . 
  7. ^ „Experts: With Drones Over Poland, Russia Carries Out Boldest Test of Western Defenses Yet (Experți: Cu drone deasupra Poloniei, Rusia efectuează cel mai îndrăzneț test al apărărilor occidentale de până acum)” (în engleză). The Moscow Times. . Accesat în . 
  8. ^ a b c Nagy, Tomáš. „Escalaton in the Skies (Escaladare pe cer)” (în engleză). GLOBSEC. Accesat în . 
  9. ^ a b c „Russia's violation of Poland's airspace is the most serious in a string of cross-border incidents (Încălcarea de către Rusia a spațiului aerian al Poloniei este cea mai gravă dintr-o serie de incidente transfrontaliere)” (în engleză). AP News. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  10. ^ Ionescu, Vladimir (). „Alertă aeriană în România, după intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei – Aeronave F-16, ridicate în aer”. Curs de guvernare. Accesat în . 
  11. ^ a b c d e „NATO scrambles jets to shoot down Russian drones in Poland, raising fears of war spillover (NATO ridică avioane de luptă pentru a doborî drone rusești în Polonia, ridicând temerile de extindere a războiului)” (în engleză). AP News. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  12. ^ „Moscow's Rubicon: Russian Drones In Polish Airspace Test NATO (Rubiconul Moscovei: Drone rusești în spațiul aerian polonez testează NATO)” (în engleză). Radio Free Europe. . Accesat în . 
  13. ^ „War games involving Russia and Belarus start this week. What to know about the military drills (Jocurile de război care implică Rusia și Belarus încep săptămâna aceasta. Ce trebuie să știți despre exercițiile militare)” (în engleză). AP News. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  14. ^ Matlé, Aylin; Rácz, András (). „Zapad-2025 and Russia's War Planning. Implications for Germany and NATO (Zapad-2025 și planificarea de război a Rusiei. Implicații pentru Germania și NATO)” (în engleză). German Council on Foreign Relations. Accesat în . 
  15. ^ „Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat în spațiul său aerian”. Europa Liberă. . Accesat în . 
  16. ^ a b „Polish Authorities Recover Debris After Sept. 10 Drone Incident (Autoritățile poloneze recuperează resturi după incidentul cu drone din 10 septembrie)” (în engleză). Orda.kz. . Accesat în . 
  17. ^ a b „Polish and NATO forces scramble to shoot down Russian drones (Forțele poloneze și NATO se grăbesc să doboare dronele rusești)” (în engleză). Al Jazeera. . Accesat în . 
  18. ^ „Nato fires shots, war spills over: What can happen? (NATO trage focuri, războiul se extinde: Ce se poate întâmpla?)” (în engleză). The Economic Times. . Accesat în . 
  19. ^ a b „LIVETEXT Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian”. G4Media.ro. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  20. ^ „Tensions flare in Europe: Nato sounds alarm as Russian drones shot over Poland. 10 key points (Tensiunile se aprind în Europa: NATO trage un semnal de alarmă în timp ce drone rusești sunt doborâte deasupra Poloniei. 10 puncte cheie)” (în engleză). The Times of India. . Accesat în . 
  21. ^ „Polonia nu are nici o îndoială că dronele intrate azi-noapte în spațiul său aerian au fost un simplu accident”. Radio România Târgu Mureș. . Accesat în . 
  22. ^ „Consiliul NATO se reunește de urgență după doborârea dronelor rusești în Polonia”. Euronews. . Accesat în . 
  23. ^ „Ministrul Apărării despre dronele intrate în Polonia: Vom răspunde ferm încercărilor Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”. Digi24. . Accesat în . 
  24. ^ a b Bălăceanu, Virgil (). „Generalul (r) Virgil Bălăceanu, despre situația din Polonia: Polonia a setat un exemplu bun de urmat prin doborârea dronelor”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  25. ^ „Drone ale Rusiei, peste Polonia. Oana Țoiu: România e pregătită să protejeze propriul spațiu aerian”. Euronews România. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Incursiunea_Rusiei_cu_drone_în_spațiul_aerian_polonez_din_10_septembrie_2025&oldid=17222672