Ileana Mălăncioiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ileana Mălăncioiu
Ileana Mălăncioiu.jpg
Fotografie din Revista 22, 1990
Date personale
Născută 23 ianuarie 1940
Godeni, Argeș
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație poet, eseist
Limbi limba română[1]  Modificați la Wikidata
Note
Premii Ordinul național Steaua României  Modificați la Wikidata

Ileana Mălăncioiu (n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română, publicistă, disidentă și activist civic. Din martie 2013 este membru corespondent al Academiei Române.[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

S-a născut la 23 ianuarie 1940, în satul Godeni (județul Argeș): "...eram a doua fată a părinților mei și n-am fost primită cu prea multă bucurie. Fusese așteptat un băiat. Tot asteptându-l, după mine, mama a mai născut încă două fete, dar nu a mai fost la fel de tristă." - mărturisește poeta.

Studii și activitate profesională[modificare | modificare sursă]

Liceul la Câmpulung Muscel, bacalaureatul în 1957. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga. Doctor în filosofie în 1977, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka). Din 1980 devine redactor la revista Viața românească.A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965. Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Argeș, la Studiourile Animafilm și la revista literară Viața românească (de unde demisionează la 31 martie 1988 din pricina acutizării cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica).

După 1989 lucrează la revista social-politică 22, la Editura Litera (redactor șef) și la săptămânalul România literară.

"În calitate de redactor la Viața românească am reușit să-l aduc la revistă pe Noica și m-am preocupat de publicarea Scrisorilor despre logică. Am publicat texte de bază ale lui Liiceanu, apărute ulterior în volumul Cearta cu filozofia, m-am străduit să impun publicarea în serial a cărții lui Andrei Pleșu Minima moralia, în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș" (din conversația cu Marta Petreu apărută în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, și reluată în Cronica melancoliei).

În perioada comunistă, Ileana Mălăncioiu a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul Urcarea muntelui, decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu :

„Aferim, femeie!
Curajoasă. Aspră. Le vede, le știe, le spune. Și cu suflet de muiere sensibilă, simțitoare. Suflet adânc, colțuros. Mare poetă.
Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioșiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (și de Ecaterina Teodoroiu).”
—365 întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan lui Nicolae Steinhardt

Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, 'Ileana Mălăncioiu', Comunicare transculturală, București, Editura Cartea Românească, 2003

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Volume de poezie[modificare | modificare sursă]

  • Pasărea tăiată (The Slaughtered Fowl), Editura Tineretului, 1967
  • Către Ieronim (Unto Hieronymus), Editura Albatros, 1970
  • Inima reginei (The Queen's Heart), Editura Eminescu, 1971
  • Poezii (Poems), Editura Cartea Românească, 1973
  • Crini pentru domnișoara mireasă (Lilies for Her Ladyship the Bride), Editura Cartea Românească, 1973 (Premiul Academiei)
  • Ardere de tot (Burnt Offering), Editura Cartea Românească, 1976
  • Peste zona interzisă (Across the Forbidden Zone), Editura Cartea Românească, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
  • Cele mai frumoase poezii (The Most Beautiful Poems), Editura Albatros, 1980
  • Sora mea de dincolo (My Sister Beyond), Editura Cartea Românească, 1980
  • Linia vieții (The Line of Life), Editura Cartea Românească, 1982 (Premiul Asociației Scriitorilor din București)
  • Peste zona interzisă / A travers la zone interdite, Editura Eminescu, 1984 (antologie bilingvă franceză-română cu o prefață de Eugen Negrici)
  • Urcarea muntelui (The Climbing of the Mountain), Editura Albatros, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
  • Peste zona interzisă / Across the Forbidden Zone, Editura Eminescu, 1985 (antologie bilingvă în traducerea engleză a lui Dan Duțescu și cu o prefață de Valeriu Cristea)
  • Urcarea muntelui , Editura Litera, 1992 (ediția a II-a, necenzurată și adăugită)
  • Ardere de tot (antologie), Editura Eminescu (seria "Poeți români contemporani"), 1992 (antologie și versuri inedite)
  • Skärseldsberget, Hypatia, Stockholm, 1995 (versuri traduse în limba suedeză)
  • Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996 (antologie și versuri inedite)
  • Linia vieții (antologie), Editura Polirom, 1999 (antologie din toate volumele și versuri inedite, cu o prefață de Nicolae Manolescu)

Prezență în antologii[modificare | modificare sursă]

  • Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119
  • Testament - Antologie de Poezie Română Modernă - Ediție Bilingvă Engleză/Română / Testament - Anthology of Modern Romanian Verse - Bilingual Edition English/Romanian (Daniel Ionita, Editura Minerva 2012 - ISBN 978-973-21-0847-5).

Eseuri și publicistică în volum[modificare | modificare sursă]

  • Vina tragică, Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978
  • Călătorie spre mine însămi, Editura Cartea Românească, 1987
  • Crimă și moralitate (eseuri politice), Editura Litera, 1993
  • Cronica melancoliei, Editura Enciclopedică, 1998 (Premiul Salonului de Carte de la Cluj)
  • A vorbi într-un pustiu, Editura Polirom, 2002
  • Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, 2003
  • Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică, Editura Polirom, 2006[3]
  • Am reușit să rămîn eu însămi,, Editura Polirom, 2016

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Ileana Mălăncioiu", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb121016982, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Nicolae Manolescu a fost ales membru titular al Academiei Române, 28 martie 2013, Mediafax, accesat la 17 iulie 2013
  3. ^ Pata de sange, 30 martie 2007, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]