Ifigenia în Taurida (Euripide)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Ifigenia în Taurida (Euripide). Pentru alte sensuri, vedeți Taurida (dezambiguizare).
Acest articol se referă la Ifigenia în Taurida (Euripide). Pentru alte sensuri, vedeți Ifigenia (dezambiguizare).
Ifigenia în Taurida
Informații generale
AutorEuripide
Gentragedie
Ediția originală
Titlu originalIphigeneia en Taurois
Data publicării414 î.Hr. -412 î.Hr.
Limbă originalăgreacă
Prima reprezentațieAtena
Țara premiereiGrecia antică
Ediția tradusă
Traducător(i)Alexandru Miran
Publicată deEditura Minerva, Biblioteca pentru toți
Data publicării în limba română1976
Produs derivatIphigénie en Tauride[*][[Iphigénie en Tauride (opera by Henri Desmarets and André Campra)|​]]
Iphigenia in Tauris[*][[Iphigenia in Tauris (American ballet)|​]]
Iphigenia in Tauris[*][[Iphigenia in Tauris (pictură de Valentin Serov)|​]]
Iphigénie en Tauride[*][[Iphigénie en Tauride (opera by Christoph Willibald Gluck)|​]]
Iphigenie auf Tauris[*][[Iphigenie auf Tauris (play by Johann Wolfgang von Goethe)|​]]  Modificați la Wikidata
Personaje

Ifigenia în Taurida (în greaca veche Ἰφιγένεια ἐν Ταύροις / Iphigéneia en Taúrois) este o tragedie greacă de Euripide, compusă între 414 î.Hr. și 412 î.Hr.

Acțiune[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Înlocuită printr-o căprioară în momentul sacrificiului la Aulis / Aulida, Ifigenia este depusă de către Artemis în Taurida (actuala Crimeea). Acolo, a devenit preoteasă a zeiței și supusă a regelui Thoas. Potrivit riturilor barbare ale locului, îi incumbă să ducă la moarte pe orice străin care se aventurează în Taurida.

Însoțit de fidelul său tovarăș Pylade, Oreste, fratele Ifigeniei, acostează în Taurida. După consultarea oracolului lui Apollo de la Delphi, el a venit să fure statuia sacră a zeiței Artemis. Oracolul îi prezisese, într-adevăr, că zbuciumările sale – cauzate de uciderea mamei sale, Clitemnestra – vor lua sfârșit aducând înapoi statuia la Atena.

În cursul acțiunii lor, Oreste și Pylade sunt capturați. Ifigenia se pregătește să poruncească sacrificarea celor doi greci, când ea îl recunoaște într-unul din ei pe fratele său. Înșelând supravegherea lui Thoas, ea a evadat cu ei.

Personajele (în ordinea intrării în scenă)[1][modificare | modificare sursă]

  • Ifigenia, fiica lui Agamemnon
  • Oreste, fratele ei
  • Pylade, prietenul și vărul lui Oreste
  • Corul femeilor captive, slujitoarele Ifigeniei
  • Boarul
  • Thoas, regele taurienilor
  • Crainicul
  • Atena
  • Soldați din garda lui Thoas, slujitori ai templului

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ifigenia în Taurida (1976)