Iakov Kuldurkaev

Iakov Iakovlevici Kuldurkaev
Date personale
Născut	22 octombrie 1894 Lobaski⁠(d), Uezdul Ardatov⁠(d), Simbirsk Governorate⁠(d), Rusia
Decedat	28 iulie 1966 (71 de ani) Lobaski⁠(d), Atyashevsky District⁠(d), RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	Lobaski[*][[Lobaski (human settlement in Atyashevsky District, Republic of Mordovia, Russia)|​]]
Cetățenie	Imperiul Rus  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	poet
Limbi vorbite	limba erzeană
Activitate
Limbi	limba erzeană

Iakov Iakovlevici Kuldurkaev (în rusă Яков Яковлевич Кулдуркаев; n. 22 octombrie 1894, Lobaski^⁠(d), Uezdul Ardatov^⁠(d), Simbirsk Governorate^⁠(d), Rusia – d. 28 iulie 1966, Lobaski^⁠(d), Atyashevsky District^⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un poet și scriitor erzean sovietic. A fost considerat „dușman al poporului” de către autoritățile sovietice și închis în anul 1938 pentru 20 de ani într-un lagăr. Este cunoscut ca autor al poemului „Ermez^⁠(d)” (în erzeană Эрьмезь).

Biografie

Iakov Kuldurkaev s-a născut pe 22 octombrie 1894 într-o familie de țărani din satul Lobaski^⁠(d) (aflat acum în raionul Ateașevo^⁠(d) al Republicii Mordovia). Familia sa aparținea grupului etnic al mordvinilor, care fac parte din populațiile finlandeze de pe Volga^⁠(d).

A urmat o școală primară rurală în perioada 1903–1906, după care a absolvit în 1912 cursurile Școlii Reale din Saransk. A plecat apoi în Siberia, unde a lucrat ca pontator la construirea căii ferate Amur^⁠(d).

În 1915 a fost înrolat în Armata Țaristă și a luat parte la Primul Război Mondial, fiind rănit în urma exploziei unui obuz. Mai târziu a participat la Războiul Civil Rus în rândurile Armatei Roșii. După ce s-a întors de pe front în 1923, a urmat cursuri de contabilitate la Moscova, pe care le-a absolvit la scurt timp. A lucrat apoi ca asistent contabil, contabil și revizor.

Autoritățile sovietice l-au arestat și condamnat în 1938 ca „dușman al poporului”. Kuldurkaev și-a ispășit pedeapsa în lagărele din RASS Komi^⁠(d) și din regiunile Novgorod și Jambyl. A fost eliberat și reabilitat în anul 1958.

Iakov Kuldurkaev a murit pe 28 iulie 1966 în satul său natal, Lobaski^⁠(d), unde a fost înmormântat.

Activitatea literară

Primele încercări literare ale sale datează, potrivit lui Kuldurkaev, din anul 1910. Activitatea literară a lui Kuldurkaev a fost influențată de folclorul mordvin, precum și de întâlnirile cu scriitorii Fiodor Markelovici Cesnokov^⁠(d) (1896–1938), Piotr Semionovici Gluhov^⁠(d) (1897–1979) și Artur M. Moro^⁠(d) (de fapt Afanasi Matveevici Osipov, 1909–1989).

În 1928 Kuldurkaev a publicat primele capitole ale poemului său epic „Ermez” în ziarul erzean Iakstere tește^⁠(d) (în erzeană Якстере теште, în traducere „Steaua roșie”), iar în 1935 a fost publicată o versiune completă a poemului. „Ermez” înfățisează trecutul poporului mordvin din secolul al XIII-lea, având subtitlul „Povestea unui trecut îndepărtat”. Poetul A.M. Moro a vorbit despre opera lui Kuldurkaev în felul următor:

“ În anii treizeci, a fost creat strălucitul poem „Ermez” al lui Ia. Ia. Kuldurkaev, a cărui importanță pentru poporul mordvin este comparabilă doar cu cea a „Cântecului despre oastea lui Igor” pentru poporul rus. Acest poem a devenit apogeul strălucit al poeziei și al întregii literaturi mordvine și constitue o mare contribuție la tezaurul poeziei universale... ”

Kuldurkaev a scris, de asemenea, în anii 1930 o serie de creații literare pentru copii: poezia „Senks” („Сенксь”), povestea „Andeamo” („Андямо”) și altele. După arestarea lui, volumul Ermez a fost eliminat din aproape toate bibliotecile. După ce s-a întors din închisoare, Kuldurkaev a început să scrie o versiune nouă a poemului, dar nu a mai avut timp să o publice. Versiunea finală a fost publicată abia în anii 1980.

Versiunea revizuită a poemului „Ermez” a fost publicat în foileton în revista Сятко (Seatko) în 1988. Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la nașterea autorului, Fundația Rutsja a pregătit o publicare în versiune bilingvă a poemului. „Ermez” urma să apară în limbile erzeană și rusă. Prezentarea noii ediții, planificată să apară în februarie 2020 la Saransk, a fost împiedicată de o intervenție a Ministerului Culturii, Politicii Naționale și Arhivelor din Republica Mordovia. Fundația Rutsja a anunțat că versiunea erzeană a fost tipărită cu grafie chirilică, deoarece utilizarea alfabetului latin pentru transcrierea limbilor de stat ale republicilor ruse a fost interzisă la nivel legislativ în Federația Rusă începând din 2002. Acest eveniment cultural trebuia să aibă loc la Biblioteca Națională „Pușkin” a Republicii Mordovia, cu participarea poetei erzeane Mariz Kemal.

In memoriam

O stradă din satul natal al poetului, Lobaski^⁠(d), a primit numele Iakov Kuldurkaev.

Opera (selecție)

Poezii epice

• Эрьмезь, Saransk, 1928/1935.
• „Эрьмезь”, în revista Сятко (Seatko) 1988. (variantă revizuită)
• „Эрьмезь”, în revista Мокша (Mokșa) 1988. (fragmente în limba mokșană)

Creații literare pentru copii

• „Сенксь” (în rusă Цапля)
• „Андямо”

Povești

• „Ежов сенксь”, în revista Сятко (Seatko) 1994. (în rusă Хитрая цапля)

Antologie

• Поэмат ды ёвкст, А. В. Алёшкин (ed.), Saransk, 2008. (în rusă Поэмы и сказки, poezii și povestiri)

Bibliografie

• Т. С. Баргова, Е. М. Голубчик (ed.): Писатели Мордовии : биографический справочник, Мордов. кн. изд-во, Saransk 2004.

Legături externe

• Библиотека литературы Мордовии: «Кулдуркаев Яков Яковлевич» Arhivat în 8 martie 2018, la Wayback Machine. (biografie în limba rusă în Biblioteca literară din Mordovia)
• Free Idel-Ural: Presentation of Erzyan poem banned in Mordovia. (în limba engleză, accesat la 4 februarie 2020)
• library.saransk.ru: «›Эрьмезень‹ сёрмадыцянтень сюконямо. к 120-летию со дня рождения Я. Я. Кулдуркаева». Arhivat în 11 august 2020, la Wayback Machine. (în limba rusă; accesat la 22 octombrie 2014)