Hugo de Vries

Date personale
Hugo de Vries

Născut	16 februarie 1848^[1]^[2]^[3]^[4] Haarlem, Țările de Jos^[5]^[6]^[7]
Decedat	21 mai 1935 (87 de ani)^[8]^[2]^[3]^[4] Lunteren^⁠(d), Ede, Gelderland, Țările de Jos^[7]
Copii	Otto de Vries[*]
Cetățenie	Regatul Țărilor de Jos
Ocupație	botanist[] biolog genetician[] cadru didactic universitar[*]
Limbi vorbite	limba neerlandeză^[1]^[9]
Activitate
Domeniu	botanică
Instituție	Universitatea din Amsterdam^[6]
Alma Mater	Universitatea din Leiden
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Regală Suedeză de Științe Academia Bavareză de Științe[] Academia de Științe a URSS[] Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe Academia Maghiară de Științe Kungliga Fysiografiska Sällskapet i Lund[] Academia Americană de Arte și Științe[] Accademia Nazionale dei Lincei^[10] Academia Rusă de Științe Academia de Științe din Berlin Academia Leopoldină Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[] Academia de Științe din Torino[]^[11]
Cunoscut pentru	De ademhaling der planten[] Het leven der bloem[] De voeding der planten[*]
Premii	Medalia Darwin (1906)^[12] Medalia Linné (1929) membru străin al Royal Society[] (11 mai 1905)^[13] Swammerdam medaille[] (1910)^[14]
Modifică date / text

Hugo Marie de Vries (n. 16 februarie 1848 - d. 21 mai 1935) a fost un botanist neerlandez și unul dintre primii geneticieni. I se atribuie introducerea conceptului de genă, redescoperirea legilor eredității ale lui Gregor Mendel și dezvoltarea teoriei mutațiilor genetice.

Biografie

S-a născut la Haarlem. Tatăl său, Gerrit de Vries, a fost avocat și ministru al Justiției sub domnia regelui Willem al III-lea. Mama sa, Maria Everardina Reuvens, a fost fiica lui Jacob Christiaan Reuvens, primul profesor de arheologie de la Universitatea din Leiden.

Încă de tânăr, Hugo de Vries manifestă interes pentru botanică, obținând mai multe premii pentru ierbarele sale în perioada de gimnaziu, petrecută la Haarlem și Haga.

În 1866 intră la Universitatea Leiden pentru a-și desăvârși studiile botanice pe care le încheie în 1870.

Contribuții

Hugo de Vries este atras de concepția evoluționistă^[15] și scrie o dizertație pe tema efectului căldurii asupra creșterii plantelor, lucrare în care a introdus și câteva din afirmațiile lui Darwin.

Redescoperirea geneticii

În 1889, de Vries a emis ipoteza existenței "pangenelor", acum numite "gene" și folosit-o ca argument pentru explicarea mecanismului evoluției în salturi. Așadar, de Vries confirmă și dezvoltă evoluționismul lui Darwin. Pentru aceasta s-a bazat și pe Legile lui Mendel care fuseseră uitate și pe care de Vries le-a redescoperit în 1900.^[16]

Pentru a demonstra această teorie a "pangenelor", care inițial nu a fost luată în considerație, de Vries realizează o serie de încrucișări ale plantei Oenothera lamarckiana.^[17]

Teoria mutațiilor

În locul gradualismului susținut de Darwin, de Vries introduce conceptul de mutație în salturi.^[18] Ca reacție la stresul exercitat de mediul înconjurător, pot apărea mutații radicale la indivizi, chiar în generația care succede, astfel apărând noi specii.

Lucrări

1889: Intracellular Pangenesis;
1901 - 1903: Die Mutationstheorie ("Teoria mutațiilor");^[19]
1905: Species and Varieties: Their Origin by Mutation ;
1908: Plant Breeding^[20] ("Creșterea plantelor").

Importanța operei sale

Conceptele și teoriile lui de Vries au fost continuate de geneticianul britanic William Bateson (1861-1926) și biologul american Thomas H. Morgan (1866-1945).

Ulterior, această dispută dintre teoria graduală și cea a salturilor a fost rezolvată prin apariția, prin anii 30 ai secolului al XX-lea, a teoriei sintetice a evoluției sau neo-darwinismul, valabil până astăzi.

Apreciere și recunoștință

1905: De Vries este ales memebru al Royal Society;
1906: i se decernează Medalia Darwin;
1929: i se acordă Medalia Linné.

Note

1 2 Bibliothèque nationale de France. „Hugo de Vries” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
1 2 „Hugo de Vries”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372.
1 2 Andrew Bell. „Hugo de Vries” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.
1 2 „Hugo de Vries” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Де Фриз Хуго (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)
1 2 „Onze Hoogleeraren” (în neerlandeză). Rotterdam: Nijgh & Van Ditmar[*]. 1898. p. 313. OCLC 781625952. Wikidata Q71545423.
1 2 „www.accademiadellescienze.it” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în 1 decembrie 2020.
↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Де Фриз Хуго (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)
↑ „Hugo de Vries”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
↑ „DOI: 10.5281/ZENODO.18315206”. doi:10.5281/ZENODO.18315206. Accesat în 20 ianuarie 2026.
↑ „Hugo de Vries” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în 1 decembrie 2020.
↑ https://docs.google.com/spreadsheets/d/1dsunM9ukGLgaW3HdG9cvJ_QKd7pWjGI0qi_fCb1ROD4/pubhtml?gid=216486814&single=true. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „List of Royal Society Fellows 1660-2007” (PDF). Societatea Regală din Londra. p. 366. Wikidata Q111806251.
↑ https://gngh.nl/onderscheidingen/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ În 1859, Darwin publicase Originea speciilor (On the Origin of Species by Means of Natural Selection).
↑ Redescoperirea legilor lui Mendel mai este atribuită și botanistului german Carl Correns (1864 - 1933) și agronomului austriac Erich von Tschermak-Seysenegg (1871 - 1962).
↑ Un fel de primulă, "ciuboțica-cucului", plantă cu floarea galbenă, ce crește în mod spontan.
↑ Aceasta se confirmă mai ales în regnul vegetal.
↑ În 1910 - 1911, au apărut și edițiile în engleză (The Mutation Theory ).
↑ În 1908 a apărut și ediția în germană.

[wdref-cd4c1ed37faea9380b6e1949efe1d8ce-1] 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Hugo de Vries” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-da54e4acda1c9ee58335cc488d9a94da-2] 1 2 „Hugo de Vries”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372.

[wdref-2b2a777d263b681f58dd0ae1e68d8a5a-3] 1 2 Andrew Bell. „Hugo de Vries” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-c59da99146694b6bc652deb9e8cec230-4] 1 2 „Hugo de Vries” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-da52203dd45a045ddb6519bdd1787610-5] Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Де Фриз Хуго (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[wdref-e5994e2cf109931e21aafa1f37533b69-6] 1 2 „Onze Hoogleeraren” (în neerlandeză). Rotterdam: Nijgh & Van Ditmar[*]. 1898. p. 313. OCLC 781625952. Wikidata Q71545423.

[wdref-417579ac5ed1838501967ac67d29facc-7] 1 2 „www.accademiadellescienze.it” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în 1 decembrie 2020.

[wdref-75c51e89d1026e7cbc2552eb01be6a39-8] Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Де Фриз Хуго (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[wdref-b688d671dbcced9f75cb3d724033e0ee-9] „Hugo de Vries”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

[wdref-8d4ba131db2d347ffd8b7e77b855decc-10] „DOI: 10.5281/ZENODO.18315206”. doi:10.5281/ZENODO.18315206. Accesat în 20 ianuarie 2026.

[wdref-e04b75c30f23c93181c6523d794ee96f-11] „Hugo de Vries” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în 1 decembrie 2020.

[wdref-86cc2f70d11406f7263f49dfb5440abc-12] ttps://docs.google.com/spreadsheets/d/1dsunM9ukGLgaW3HdG9cvJ_QKd7pWjGI0qi_fCb1ROD4/pubhtml?gid=216486814&single=true. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-923e554e53218f8634a1ce44608f64f2-13] „List of Royal Society Fellows 1660-2007” (PDF). Societatea Regală din Londra. p. 366. Wikidata Q111806251.

[wdref-a53fd040136dab6b13bbc66872dc1316-14] ttps://gngh.nl/onderscheidingen/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[15] În 1859, Darwin publicase Originea speciilor (On the Origin of Species by Means of Natural Selection).

[16] Redescoperirea legilor lui Mendel mai este atribuită și botanistului german Carl Correns (1864 - 1933) și agronomului austriac Erich von Tschermak-Seysenegg (1871 - 1962).

[17] Un fel de primulă, "ciuboțica-cucului", plantă cu floarea galbenă, ce crește în mod spontan.

[18] Aceasta se confirmă mai ales în regnul vegetal.

[19] În 1910 - 1911, au apărut și edițiile în engleză (The Mutation Theory ).

[20] În 1908 a apărut și ediția în germană.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]