Hotelul Biasini din Cluj-Napoca
| Fostul Hotel Biasini | |
 Fostul Hotel Biasini | |
| Clădire | |
|---|---|
| Stil arhitectural | clasicist |
| Loc | Cluj-Napoca |
| Oraș | Cluj-Napoca[1]  Cluj-Napoca |
| Țară |  România |
| Adresă | Str. Avram Iancu (fosta str. Petőfi Sándor) nr. 20 |
| Actualii beneficiari | Gaetano Biasini |
| Coordonate | 46°45′58″N 23°35′26″E / 46.7661802°N 23.5905486°E |
| Începută | 1837 |
| Terminată | 7 august 1840 |
Modifică date / text  | |
Hotelul Biasini din Cluj-Napoca este o clădire din secolul al XIX-lea pe strada Avram Iancu nr.20 (fosta str. Petőfi Sándor), lângă intrarea la Cimitirul Hajongard.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Gaetano Biasini (1790-1847) a sosit în oraș ca instructor de spadă, iar după căsătorie a obținut dreptul de cetățean al Clujului. În 1818 a deschis o școală de spadă privată în clădirea Redutei, iar în 1824 o școală publică de spadă. În 1837 a cumpărat clădirea care funcționase ca han și a transformat-o în hotel. La parter era o cafenea, și tot aici era stația pentru cursa dintre Budapesta și București. (Distanța Budapesta - Cluj era parcursă în vreme bună în trei zile.) Până la 1870 oficiul poștal local funcționase în spațiul închiriat de la hotel. Cafeneaua hotelului a devenit în acea perioadă locul favorit al studenților români, care organizau aici întâlniri și manifestări. Tot la cafenea Nicolae Bălcescu și Sándor Petőfi au avut o serie de discuții prin care s-a încercat unificarea revoluțiilor de la 1848, discuții eșuate însă datorită unor divergențe dintre cei 2 lideri.
Aici au stat:
- în noiembrie - decembrie 1846: Franz Liszt
- în octombrie 1847: Sándor Petőfi împreună cu soția sa
- în iulie 1849: Nicolae Bălcescu
- în mai 1853: Mór Jókai
După înființarea hotelului New York (astăzi Continental), hotelul Biasini a decăzut, și-a pierdut rangul original. În anul 1913 la parter a fost deschis un cabaret. În aprilie 1926 proprietarul de atunci a închis hotelul și cabaretul, transformând clădirea în bloc de locuințe.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- România liberă Arhivat în , la Wayback Machine.
- Lukacs Jozsef - Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-9279-74-0
- Fodor András: Kolozsvári képeskönyv, Gloria Kiadó – Erdélyi Híradó, Kolozsvár, 2002. ISBN 9073-8267-10-2
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
 | Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |