Hoax


Un hoax este o minciună larg mediatizată, creată cu scopul de a înșela publicul prin informații false și adesea uimitoare, având o intenție fie malițioasă, fie umoristică, menită să provoace șoc și interes la cât mai multe persoane.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Cartea înșelătoriilor (cca. 1617) a lui lui Zhang Yingyu este considerată prima colecție chineză de povestiri despre fraude, escrocherii, hoaxuri și alte forme de înșelăciune.
Comunicarea unui hoax se poate realiza aproape prin orice mijloc prin care poate fi transmisă o poveste fictivă: direct, prin viu grai, prin texte tipărite și așa mai departe. Pe măsură ce tehnologia comunicațiilor a evoluat, a crescut și viteza cu care hoaxurile se răspândesc: un zvon, răspândit pe cale orală, afecta inițial o zonă restrânsă, apoi se extindea treptat.
Hoaxurile pot fi răspândite prin scrisori în lanț, fenomen facilitat de scăderea costurilor de expediere a corespondenței. Invenția tiparului, în secolul al XV-lea, a redus costurile producției în masă pentru cărți și broșuri, iar presa rotativă din secolul al XIX-lea le-a scăzut și mai mult. În secolul al XX-lea, hoaxul a găsit o piață de masă sub forma tabloidelor, iar în secolul al XXI-lea au apărut e-mail-urile ca o versiune modernă a scrisorilor în lanț și site-uri de știri false, care răspândesc hoaxuri prin intermediul rețelelor sociale.
Exemple
[modificare | modificare sursă]Căsătoria în masă a copiilor din Gaza
[modificare | modificare sursă]În 2009 au apărut fotografii și videoclipuri cu o presupusă „căsătorie în masă a copiilor” în Gaza, despre care se afirma în textul explicativ că ar fi fost finanțată de Hamas și că 450 de fete cu vârste între 6 și 10 ani s-ar fi „căsătorit” cu bărbați între 16 și 30 de ani. Imaginile arătau bărbați adulți îmbrăcați în negru, ținând de mână fetițe îmbrăcate în alb. Povestea s-a dovedit a fi un hoax, întrucât fetițele nu erau mirese, ci domnișoare de onoare. Povestea a stârnit atâta agitație și indignare, încât Hamas a fost nevoit să dezmintă zvonurile. În acele filmări, fetițele spuneau în arabă că erau copii de onoare, dar majoritatea privitorilor nu cunoșteau limba.[1]
Scrisori false cu praf suspect
[modificare | modificare sursă]După ce în Statele Unite, la sfârșitul anului 2001, au fost trimise mai multe scrisori care conțineau antrax, s-au înregistrat și cazuri în care companii și instituții au primit așa-numite scrisori cu praf, însoțite de amenințări. În multe situații, s-a dovedit că era vorba doar de detergent, cretă, amidon, făină sau alte pulberi albe inofensive. Mai mulți autori au fost urmăriți penal.[2][3][4][5][6]
Manualul otrăvurilor mujahedine
[modificare | modificare sursă]Acest „Manual al Otrăvurilor” a apărut pe internet. Se pretindea că ar fi fost scris de un terorist islamist și conținea mai multe „rețete” pentru prepararea unor otrăvuri letale. Substanțele chimice menționate erau însă aproape imposibil de obținut de către persoane fizice. Mai mult, multe dintre rețete erau incorecte, iar cartea conținea greșeli chiar și în denumirile substanțelor. De pildă, o rețetă producea o bombă mirositoare în locul unei otrăvi mortale.[7]
Afacerea Sokal
[modificare | modificare sursă]Afacerea Sokal se referă la un hoax conceput de Alan Sokal, profesor de fizică la Universitatea din New York. Acesta a trimis un articol fals, plin de raționamente absurde și jargon pseudoștiințific, revistei academice americane Social Text. Sokal a dorit să afle, printr-un experiment, dacă un articol bine scris, dar complet lipsit de sens, ar fi publicat într-o revistă postmodernistă, cu condiția ca a) să sune bine și b) să-i flateze ideologic pe editori. Articolul a fost într-adevăr publicat în 1996 și a provocat indignare în mediul academic.[8]
Sirene
[modificare | modificare sursă]Încă din cele mai vechi timpuri circulă povești despre existența sau inexistența sirenelor. În ciuda numeroaselor speculații, nu a fost găsit niciun fel de dovadă că această formă de viață ar exista. Subiectul a căpătat mare vizibilitate după ce postul Animal Planet a difuzat două reportaje care pretindeau că oferă dovezi incontestabile ale existenței sirenelor. Ulterior s-a dovedit că ambele reportaje erau hoaxuri.[9][10]
Tourist Guy
[modificare | modificare sursă]Hoaxul „Tourist Guy” se referă la o fotografie care ar fi fost făcută chiar înainte de atentatele din 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center din New York. În imagine apărea un bărbat pe terasa uneia dintre turnuri, cu un avion în fundal, părând că urmează să se prăbușească în clădire. Fotografia s-a dovedit a fi o manipulare a unei imagini din 1997. Avionul din fotografie era de alt tip și aparținea altei companii aeriene decât cele implicate în atentate. S-a identificat chiar și fotografia originală a avionului care fusese inserată în imaginea falsificată.[11]
Polocaust
[modificare | modificare sursă]Naționaliști polonezi au lansat o teorie a conspirației despre așa-numitul Polocaust, susținând că, în timpul ocupației germane a Poloniei din Al Doilea Război Mondial, un tunel de lângă o gară din Varșovia ar fi fost transformat într-o cameră de gazare uriașă, în care ar fi fost uciși 200.000 de polonezi (în mare parte neevrei). În 2019 s-a descoperit că acest hoax fusese prezent pe Wikipedia în limba engleză timp de cincisprezece ani.[12]
COVID-19 și 5G
[modificare | modificare sursă]La începutul anului 2020 a apărut un hoax conform căruia pandemia globală de COVID-19 ar fi fost legată de extinderea rețelei mobile 5G. Se susținea că radiațiile 5G ar împiedica sângele să absoarbă oxigenul, provocând simptome similare cu cele ale COVID-19.[13]
Hoaxul Zhemao
[modificare | modificare sursă]O femeie chineză a publicat timp de mai mulți ani povești false despre istoria Rusiei medievale pe Wikipedia în limba chineză. A scris peste 200 de articole fictive, însumând milioane de cuvinte, despre evenimente, războaie, bătălii, state, aristocrați, ingineri și documente inventate. Zhemao a lucrat ingenios, reușind să scrie nestingherită ani la rând, folosind adesea surse false sau greu verificabile, precum colecții ample de texte ale unor autori ruși vechi. Înșelătoria a fost descoperită în iunie 2022 de un scriitorul chinez, care a dat peste un articol despre așa-numita „mină de argint Kashin”.[14]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Mikkelson, David (). „Do These Photographs Show a Hamas-Organized Wedding of Men and Young Girls?” (în engleză). Snopes. Accesat în .
- ↑ Antrax paniek en poedermalloten, Trouw, 9 september 2003
- ↑ ECLI:NL:RBZLY:2010:BO7866
- ↑ ECLI:NL:RBMNE:2014:3148
- ↑ Nooit giftig, en toch altijd alarm: de poederbrief is wekelijkse kost, Het Nieuwsblad, 3 januari 2019. Gearchiveerd op 2 februari 2019.
- ↑ RUG ontruimd om (nep)poederbrief, 10 januari 2019. Gearchiveerd op 10 augustus 2022.
- ↑ Enemark, Christian (), Disease and Security: Natural Plagues and Biological Weapons in East Asia (în engleză), Routledge, ISBN 978-1-134-10132-0, accesat în
- ↑ „The Sokal Hoax: A Forum”, Lingua Franca, iulie 1996
- ↑ Mittman, Asa Simon; Dendle, Peter J (). The Ashgate research companion to monsters and the monstrous. London: Routledge. p. 352. ISBN 9781351894326. OCLC 1021205658.
- ↑ Animal Planet's Mermaid documentary hoax fools millions yet again, , accesat în
- ↑ „Tourist Guy” (în engleză). Museum of Hoaxes. Accesat în .
- ↑ Konieczny, Piotr (), „Fake news, an internet troll, and a conspiracy theory about 'Wikipedia's Intentional Distortion of the History of the Holocaust'”, Holocaust Studies, 31 (4), pp. 698–736, doi:10.1080/17504902.2025.2511459, ISSN 1750-4902, accesat în
- ↑ Waterson, Jim; Hern, Alex (), „How false claims about 5G health risks spread into the mainstream”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în
- ↑ Cheung, Rachel (). „A Bored Chinese Housewife Spent Years Falsifying Russian History on Wikipedia” (în engleză). VICE. Accesat în .