Sari la conținut

Hiram I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dezvoltare
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut.

Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă.

Pagina a fost modificată ultima oară de către Ewan2 (Contribuții • Jurnal) acum 1 lună.
Hiram I
𐤇𐤓𐤌
Date personale
Născut1000 î.Hr. Modificați la Wikidata
Tir, Liban Modificați la Wikidata
Decedat935 î.Hr. (65 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiAbibaal[*][[Abibaal (king)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiBaal-Eser I[*][[Baal-Eser I (Phoenician king)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*]​ Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Rege al Tirului[*]​ Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hiram I (sau Ahiram I,în feniciană:𐤇𐤓𐤌 Hirom = „fratele meu este înălțat”, în ebraică: חירם, uneori chemat și Hirom sau Huram) a fost un personaj biblic, decris de Biblia ebraică ca rege al orașului Tir din Fenicia.S-a apreciat că ar fi domnit în anii 980-947 î.Hr. succedând tatălui sau, Abibaal și fiind apoi urmat de fiul sau Baal-Eser I.[1] [2] Despre domnia sa și relațiile cu regii israeliți David și Solomon se relatează și în fragmente din analele tiriene, reproduse de Dion sau Dius și Menandru din Efes din secolul al II-lea î.Hr., și citate de Iosephus Flavius [3] [4]După aceste fragmente din scrieri feniciene, Hiram ar fi trăit 53 ani și ar fi domnit 34 ani.[5]

Domnia

[modificare | modificare sursă]

În timpul domniei lui Hiram, Tirul s-a transformat dintr-un satelit al Sidonului în cel mai însemnat oraș al Feniciei, posesor al unui veritabil imperiu comercial. [6] El a reprimat răscoala locuitorilor unei prime colonii a tirienilor (tityenii sau itikeii Ἰτυκαίοις, după Josephus) identificate de cercetători cu Utica, lângă viitorul loc al Cartaginei. (Contra lui Apion, 1:18), sau cu Kition în Cipru. [7]

Genealogia biblică îl considera un urmaș al lui Sidon (Tzidon), care era fiul lui Ham. După Iosephus Flavius, în cartea Contra lui Apion, în care se bazează pe arhive din Tir, citate în limba greacă de Menandru din Efes, Hiram era fiul regelui Tirului, Abibaal. Biblia povestește că el s-a aliat cu David, pe atunci rege al Iudei, iar meșterii trimiși de el au construit palatul lui David (Casa lui David) la Ierusalim, după ce acesta din urmă a capturat orașul.[8][9] Palatul a fost construit folosind lemni de cedru din Liban.

După moartea lui David, Hiram și-a menținut alianța cu fiul și succesorul acestuia, Solomon (Shlomó), de asemenea, pe un picior de egalitate (adresându-i-se ca unui egal în rang -„Ahí” אחי, adică „fratele meu”,[10][11] Prin alianța cu Solomon, Hiram și-a putut asigura accesul la drumuri comerciale spre Egipt, Arabia și Mesopotamia. Cei doi regi au avut posibilitatea de a deschide o cale comercială prin Marea Roșie, făcând legătura între portul israelit Etzion Gever și o țară sau un oraș îndepărtat, bogat în aur, numit Ofir.[12]. Unii cercetători au crezut că Ofir ar putea corespunde orașului port Sopara, de lângă Bombayul de astăzi din India.[13] Alți cercetători cred că ar putea să fi fost pe coasta Arabiei, de pildă, în Yemen, sau în estul Africii ,de pildă, în Somalia.[14] La Tell Qasile, în Israel, s-a descoperit un ostracon ebraic în care apare expresia „aur de Ofir”.[15].

După relatarea biblică, amândoi regii s-au îmbogățit prin acest comerț, iar Hiram a trimis lui Solomon arhitecți, meșteri, lemn de cedru și aur pentru a construi Templul din Ierusalim, cunoscut ca Templul lui Solomon sau Primul Templu din Ierusalim.

Iosephus povestește, tot pe baza arhivelor tiriene citate din câteva surse elene, că Hiram a extins portul din Tir, lărgind orașul prin conectarea celor două insule pe care a fost clădit (insula pe care se ridica Templul lui Melkart cu insula cea mai mare) și a ridicat un palat regal, o coloană de aur in templul lui „Zeus Olimpianul” (adică Baal Ashmun sau Baal Shamim) și un nou templu pentru "Hercule", adică zeul Melkart și pentru zeița Ashtarte [16] Acestea nu au lăsat vestigii arheologice.

Cronologia

[modificare | modificare sursă]
Inscriptia lui Baal din Liban, despre care se crede ca ar menționa pe Hiram

.

Data presupusă a începerii domniei lui Hiram provine de la o afirmație a lui Iosephus care citează arhive din Tir, prin mijlocirea unor surse elene inclusiv din Menandru din Efes [17] relatând că au trecut 143 ani de la începerea zidirii Templului lui Solomon și întemeierea Cartaginei (sau de la fuga Didonei care a dus la întemeierea acesteia). Iosephus relata, de asemenea, că domnia lui Hiram a început la 155 ani și 8 luni înaintea întemeierii Cartaginei, iar construcția Templului din Ierusalim a început în al 12-lea an al domniei lui Hiram I, adică 143 ani înainte de fondarea Cartaginei.

William Barnes (1801–1886), susține ca data inițierii construirii Templului lui Solomon derivată din date tiriene este cu totul independentă de cea derivată din datele biblice.[18] Prin încorporarea unui alt izvor, data sugerată de Pompeius Trogus pentru întemeierea Cartaginei (825 î.Hr), se poate ajunge la o soluție alternativă. Aceasta plasează inceputul domniei lui Hiram I în 979/989 î.Hr. iar începerea lucrărilor de construcție a Templului ebraic cu 11 ani mai târziu, în 968/967 î.Hr. De notat că majoritatea sistemelor cronologice plasează începutul domniei lui Solomon prin 971/970 î.Hr.[19]

Hiram I al Tirului: aliat și facilitator potențial al Epocii de aur a lui Solomon

[modificare | modificare sursă]

Hiram I, regele Tirului, a guvernat un puternic oraș-stat fenician în secolul al X-lea î.Hr. Datele exacte ale domniei sale sunt disputate de cercetători, estimările plasând-o între 980 și 947 î.Hr. Domnia sa ar fi concis cu ridicarea Regatului israelit unit sub regele David și a fiului acestuia, Solomon. Mărturiile existente, extrase mai cu seamă din Biblia ebraică și din descoperiri arheologice, sugerează o potențială relație semnficativă între Hiram și regii israeliți, în deosebi, Solomon.

Biblia ebraică îl prezintă pe Hiram ca pe un aliat apropiat al monarhilor israeliți (Cartea Regilor I 5:1-18 Cronici II 2:2-16)[20] După cronica biblică, Hiram a furnizat meșteri calificați, lemn de cedru și alte materiale, care au slujit la construirea palatului regelui David la Ierusalim. (Cronici I, 14:1). Această relatare, chiar dacă, poate exagerată sau înfrumusețată, sugerează relații de colaborare între cei doi conducători.[21]

Totuși, cele mai detaliate descrieri ale rolului lui Hiram apar în legătură cu domnia lui Solomon. Biblia ebraică descrie un acord specific între cei doi regi în vederea construirii unor proiecte monumentale la Ierusalim:Templul lui Solomon și palatul său regal. (Cartea Regilor I,5)[22] Acest acord, dacă a fost real, sugerează un parteneriat formalizat. Textul cronicii precizează că Hiram a furnizat lucrători calificați, meșteri și mari cantități de lemn de cedru și de chiparos din pădurile Libanului.(Regi I 5:6-10) În schimb, Solomon oferea Tirului resurse esențiale precum grâu, orz, ulei de măsline și vin (Cartea Regilor I, 5:11-12)[23] Acest schimb, dacă era veridic, subliniază potențialul unei cooperări economice avantajoase statornicite prin acord. [24]

Biblia povestește și despre expediția în Ofir ca despre un proiect al celor doi regi. Este amintită și sosirea în Israelul antic și a unei corăbii din Tarshish, care însoțea corabiile lui Hiram, și aduceau aur, fildeș, maimuțe și păuni. [25] Tarshish este uneori identificat cu Tartesso din Spania meridională [26]

În afara Bibliei ebraice, referințele la Hiram sunt limitate. Este de remarcat că Iosephus Flavius, istoricul evreu din secolul I d.Hr. îl menționează pe Hiram în cartea sa „Contra lui Apion”. (I,18) Citându-l pe Menandru din Efes, un istoric din secolul al III-lea î.Hr. care a folosit anale tiriene,

În spiritul tradiției despre înțelepciunea lui Solomon analele tiriene citate de Iosephus după istoricul elen Dion povestesc și despre un schimb de probleme și enigme trimise de Hiram și Solomon unul altuia. La început Hiram nu a izbutit să le rezolve singur, a cheltuit mult din tezaurul său, și a fost nevoit să-i plătească lui Solomon o sumă, conform înțelegerii între ei. Mai apoi, nici Solomon nu a reușit să dezlege întrebările puse de Hiram cu ajutorul unui învățat din Tir pe nume Eabdemon și a trebuit să restituie tot ce a primit și, în plus, să adauge încă o sumă considerabilă[27]

Literatura rabinică îl identifică pe Hiram ca unul din cei patru conducători care s-au considerat zei, ceilalți trei fiind Faraonul, Sanherib și Nabucodonosor[28]sau după altă versiune, Faraonul, regele Ioaș al Iudei și Nabucodonosor.[29] Potrivit acestor legende, Nabucodonosor al II-lea a cucerit Tirul, l-a detronat pe „tatăl său vitreg”, Hiram și l-a omorât cu deosebită cruzime. [30]

Deși dovezile istorice extrabiblice despre Hiram sunt limitate, și ele, ca și Biblia, sugerează că domnia lui a fost pentru orașul Tir o perioadă de prosperitate și expansiune. O potențială alianță cu Israelul antic putea conferi Tirului acces la resurse valoroase și la noi pieți. Solomon, de partea lui, putea și el beneficia de forța de lucru calificată și de specialiști în comerțul maritim și în construcții. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili definitiv natura și amploarea colaborării lor. Oricum ar fi, domnia lui Hiram pare să fi marcat o perioadă de schimburi culturale și economice semnificative, cu un impact îndelungat asupra regiunii.

Urmașii lui Hiram

[modificare | modificare sursă]

După anelele din Tir, citate de Iosephus urmașii lui Hiram la conducerea orașului-stat au fost:

  • Baleazar - care a trait 43 ani si a domnit 17 (935-919 î.Hr)
  • Abdastratos - care a trăit 29 ani și a domnit 9 (918-910 î.Hr.) ucis de fiii propriei doici.

Apoi au urmat la domnie regi din afara familiei lui Hiram:

  • Methusastratos - (909-898 î.Hr.)
  • Astharymos (897-889 î.Hr.)
  • Phelles - 888 î.Hr.
  • Ittobaal (887-856 î.Hr.)

„Mormântul lui Hiram"

[modificare | modificare sursă]
Așa numitul „Mormânt al lui Hiram", imagine din 2009

Așa numitul Mormânt al lui Hiram (în arabă Qabr Hiram) aflat la Hanawiye, în Liban, pe drumul spre Qana, la sud-est de orașul Tir (Sur), datează din vremea dominației persane ahemenide, la circa patru-șase secole după domnia regelui fenician [31][31] și are forma unul sarcofag uriaș din calcar, pe un pedestal.

În media artistică alternativă

[modificare | modificare sursă]
  • Regele Hiram este un personaj în povestirea științifico-fantastică lui Poul Anderson Ivory, and Apes, and Peacocks (Fildes, maimuțe și păuni) (1983) din antologia Patrula timpului

Eponime

[modificare | modificare sursă]

În orașul Tir, azi în sudul Republicii Libaneze există un cartier numit Hay Hiram, parte a sectorului de nord Abbasiye. În acest cartier se află Spitalul Hiram și farmacia Hiram.

  • Strada principală din centrul orașului Tir (Sur) se numește Hiram, ea fiind foarte aglomerată și poluată.

[32]

  • În Tel Aviv-Jaffa o stradă se numește în amintirea sa - Hamelekh Hiram - Regele Hiram
  • În 1829 a fost fondat în Statele Unite orașul Tyre din districtul Seneca din Statul New York numele fiindu-i dat ca evocare a orașului antic fenician. Ferma Hiram Lay Cobblestone, obiectiv de patrimoniu istoric, a fost denumită după numele fenician Hiram.

[33]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Iosephus Flavius Judaic Antiquities, Loeb, cartea VIII,144
  2. ^ Against Apion, cartea I, 17, traducere din greacă în engleză de H.St.Thackeray, Loeb, Harvard University Press,1926
  3. ^ Iosephus Flavius Antichități iudaice 8.2.9., Iosephus Flavius Contra lui Apion 1.18-1.17 după Dion și Menandru din Efes
  4. ^ S.Moscati 1975 p.26
  5. ^ Iosephus Flavius Judaic Antiquities, Loeb, cartea VIII, 144-145
  6. ^ S.Moscati 1975 p.29
  7. ^ S.Moscati 1975 p.
  8. ^ Samuel 5:11
  9. ^ Cronici I 14:1
  10. ^ Cartea Regilor 9:13
  11. ^ Amos 1:9
  12. ^ Cronici 8:16,17
  13. ^ A. L. Basham, The Wonder That Was India p.232, Picador, India.
  14. ^ S.Moscati 1975, p.35
  15. ^ S.Moscati 1975, p.35
  16. ^ Contra lui Apion 1:17,18
  17. ^ Contra lui Apion 1:17,18
  18. ^ William H. Barnes, Studies in the Chronology of the Divided Monarchy of Israel (Atlanta: Scholars Press, 1991) 31.
  19. ^ „Summary”. Bulletin of the Israel Exploration Society/ידיעות החברה לחקירת ארץ-ישראל ועתיקותיה. 17 (3/4): I–VIII. . ISSN 2312-007X. JSTOR 23729411.  Text "J.Liver On the chronology of Hiram, king of Tyre" ignorat (ajutor)
  20. ^ Biblia ortodoxă - Vechiul Testament
  21. ^ Ellicott's Commentary for Modern Readers în Samuil II 5
  22. ^ Biblia ortodoxă Vechiul Testament Cartea Regilor I, 5
  23. ^ Biblia ortodoxă - Vechiul Testament Cartea Regilor I, 5
  24. ^ Grabbe, Lester (). Ancient Israel: What do we know and how do we know it?. 
  25. ^ Cartea Regilor 10,22
  26. ^ S.Moscati 1975, p.35
  27. ^ Iosephus Contra Apionem 1, 17
  28. ^ Louis Ginzberg's The Legends of the Jews From Moses to Esther 1911,traducere din germană în engleză p.1104-1105
  29. ^ Midrash Yalkut Ezekiel,28,367
  30. ^ Jewish Encyclopedia Nebuchadnezzar
  31. ^ a b Livius.org, The "Tomb of Hiram" at Hannaouiye, 06 October 2021
  32. ^ Maguire, Suzanne; Majzoub, Maya (). Osseiran, Tarek, ed. „TYRE CITY PROFILE” (PDF). reliefweb. UN HABITAT Lebanon. pp. 15, 89, 94–95. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  33. ^ „A Brief History of Tyre”. Town of Tyre. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Sabatino Moscati - Lumea fenicienilor, Editura Meridiane, București, 1975 (traducere din engleză de Adriana Lăzărescu din The World of the Phoenicians, Weidenfeld and Nicolson, London, 1968)
  • Josette Elayi - Histoire de Phénicie, Perrin, Paris, 2018
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hiram_I&oldid=17199007