Hieronymus von Colloredo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arhiepiscopul Hieronymus von Colloredo
Blazonul arhiepiscopului Hieronymus von Colloredo

Hieronymus von Colloredo (n. 31 mai 1732, Viena - d. 20 mai 1812, Viena) a fost ultimul principe-arhiepiscop de Salzburg, reprezentant al iluminismului catolic german (katholische Aufklärung), cunoscut și datorită angajării lui Wolfgang Amadeus Mozart ca muzician.

Colloredo ca arhiepiscop[modificare | modificare sursă]

Arhiepiscopul Colloredo a fost un adept al reformelor în sens iluminist, pe care le-a promovat în Arhiepiscopia de Salzburg.

Scopul lui Colloredo a fost acela de a face din Salzburg un teritoriu model pentru Sfântul Imperiu Roman, un cap de pod al iluminismului în spațiul de limbă germană. Drept colaboratori apropiați a angajat de regulă personalități din zona Rinului. Coloredo a reformat liturghia catolică, raporturile sociale și domeniul învățământului.

Acest spirit progresist a atras la Salzburg scriitori și muzicieni din întregul spațiu german. Michael Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart au fost cei mai apreciați muzicieni angajați de Colloredo. Mozart a compus pentru nepoata lui Colloredo, Antonia Gräfin Lützow, elevă a tatălui său, un concert pentru pian (concertul nr. 8 pentru pian, catalog Köchel nr. 246). Colloredo berief oder umgab sich mit Leuten wie: Johann Jakob Hartenkeil (Mediziner, Reformer des Gesundheits- und Hebammenwesens), Albert Christoph Dies (Landschaftsmaler), August Franz Heinrich von Naumann (Ingenieur, Maler), Franz Michael Vierthaler (Schulreformer, Schriftsteller) und Lorenz Hübner (1785–1799: Herausgeber der ’’Oberdeutschen Staatszeitung’’).

Colloredo a stăpânit, pe lângă germană și latină, franceza, italiana și ceha. A fost de asemenea un bun violoncelist.

A murit în exil la Viena, după ce trupele napoleoniene au ocupat Principatul de Salzburg.

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • de Johann Christoph Allmayer-BeckColloredo-Waldsee, Hieronymus Graf von. In: Neue Deutsche Biographie (NDB). Band 3. Duncker & Humblot, Berlin 1957, p. 327 f. (full text online)
  • deFriedrich Wilhelm Bautz:  Colloredo, Hieronymus Graf von în Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc (BBKL). Bd. 1, Hamm 1975, ISBN 3-88309-013-1, Sp. 1098.
  • Christoph Brandhuber: Colloredos Malerakademie und die Graphiksammlung der Universitätsbibliothek Salzburg. In: Roswitha Juffinger (Hrsg.): Zentrum der Macht. Die Kunstsammlungen der Salzburger Fürsterzbischöfe: Gemälde/Graphik/Kunstgewerbe. Salzburg 2011, S. 650–669.
  • Ludwig Hammermayer: Die Aufklärungszeit in Salzburg (ca. 1715–1803) . In: Geschichte Salzburgs. Stadt und Land, hg. von Heinz Dopsch, 2. verb. Aufl., Bd. II, 1. Teil, Salzburg 1983, S. 375–452.
  • Ludwig Hammermayer: Die letzte Epoche des Erzstifts Salzburg. Politik und Kirchenpolitik unter Erzbischof Graf Hieronymus Colloredo (1771–1803). In: Geschichte Salzburgs. Stadt und Land, hg. von Heinz Dopsch, 2. verb. Aufl., Bd. II, 1. Teil, Salzburg 1983, S. 453–535.
  • Josef Manal: Die Einführung des Salzburger Diözesangesangbuches unter Fürsterzbischof Hieronymus von Colloredo. Diplomarbeit: Salzburg 1979.
  • Jakob Obersteiner: Die Bischöfe von Gurk. 1072–1822, Klagenfurt 1969, (Aus Forschung und Kunst 5, ISSN 0067-0642), S. 468–474.
  • Martin Schimek: Musikpolitik in der Salzburger Aufklärung. Musik, Musikpolitik und deren Rezeption am Hof des Salzburger Fürsterzbischofs Hieronymus Graf Colloredo, Frankfurt am Main u.a. 1995 (Europäische Hochschulschriften, Reihe 36, Musikwissenschaft, Bd. 151, ISSN 0721-3661), ISBN 3-631-48885-8.
  • de Franz Valentin ZillnerColloredo-Waldsee, Hieronymus Graf von, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 4, Leipzig, 1876, p. 416–417.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hieronymus von Colloredo