Hideo Oguni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hideo Oguni

Hideo Oguni în 1948
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Hachinohe, Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (91 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațiescenarist
regizor de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Cunoscut pentruIkiru, Cei șapte samurai, Tronul însângerat
PremiiMainichi Film Award for Best Screenplay[*][[Mainichi Film Award for Best Screenplay |​]] ()
Mainichi Film Award for Best Screenplay[*][[Mainichi Film Award for Best Screenplay |​]] ()  Modificați la Wikidata

Hideo Oguni (小国 英雄 Oguni Hideo?, n. , Hachinohe, Japonia – d. [1][3]) a fost un scriitor japonez care a scris peste 100 de scenarii de film. El este cel mai cunoscut în calitate de coautor al scenariilor mai multor filme regizate de Akira Kurosawa, printre care Ikiru, Cei șapte samurai, Tronul însângerat, Azilul de noapte, Cetatea ascunsă, Barbă Roșie și Dodes'ka-den.[4]

Carieră[modificare | modificare sursă]

Primul său film în care a colaborat cu Kurosawa a fost Ikiru și, potrivit profesoarei de film Catherine Russell, Oguni a fost cel care a conceput structura în două părți a acestui film.[5] Criticul de film Donald Richie l-a considerat drept „umanistul” din echipa de scenariști a lui Kurosawa.[6]

Oguni a colaborat, cu Akira Kurosawa și Shinobu Hashimoto, la scrierea scenariului filmului Cei șapte samurai (1954).[7] În noiembrie 1952 Hashimoto a scris liber o primă versiune a scenariului,[8][9] iar în luna următoare Hashimoto, Kurosawa și Oguni s-au retras la ryokan-ul (hanul) Minaguchi-en din Atami pentru a scrie scenariul final.[8][10][11] Cei trei scenariști au lucrat la han timp de șase săptămâni[11] (45 de zile)[10][12] de la ora 10 până la ora 17.[11] Kurosawa și Hashimoto concepeau în mod independent întâmplările, iar Oguni juca rolul „avocatului diavolului”, având drept de veto și criticând fiecare aspect al poveștii pentru îmbunătățirea acesteia.[10][11] Cei trei scenariști au refuzat să folosească telefonul în această perioadă și au interzis prezența oricărui vizitator, cu excepția lui Toshiro Mifune.[10][13] Efortul i-a afectat fizic pe cei trei scenariști, care își făceau seara masaj unul altuia, dar cel mai rău s-a simțit Kurosawa care a avut chiar și viermi intestinali din cauza condițiilor insalubre din anii de după război.[12] Aceiași trei scenariști au colaborat apoi la scrierea scenariului filmului Dodes'ka-den (1970),[14] care a fost inspirat din volumul de povestiri Kisetsu no nai machi („Orașul fără anotimpuri”) al lui Shūgorō Yamamoto, autorul povestirilor care au stat la baza filmelor Sanjuro (1962) și Barbă Roșie (1965).[15][16]

În afară de filmele lui Kurosawa, Hideo Oguni a colaborat la scrierea scenariilor altor filme celebre precum: Entotsu no mieru basho (1953) al lui Heinosuke Gosho, Avertisment din spațiu (1956) al lui Koji Shima, Tora! Tora! Tora! (1970) al lui Richard Fleischer și Machibuse (1970) al lui Hiroshi Inagaki.[4]

În 2013 Oguni și alți doi scenariști colaboratori frecvenți ai lui Kurosawa, Shinobu Hashimoto și Ryūzō Kikushima, au primit premiul Jean Renoir din partea Writers Guild of America West, sindicatul scenariștilor din vestul Americii.[17]

Filmografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ „Oguni Hideo”. Kotobanku (în Japanese). Asahi Shimbun. Accesat în . 
  4. ^ a b „Hideo Oguni”. IMDb. Accesat în . 
  5. ^ Russell, C. (). Classical Japanese Cinema Revisited. A&C Black. p. 92. ISBN 9781441133274. 
  6. ^ Richie, D. (). A Hundred Years of Japanese Film. Kodansha. p. 118. ISBN 9781568364391. 
  7. ^ Galbraith (2008), p. 101.
  8. ^ a b Yoshimoto (2000), p. 205.
  9. ^ Galbraith (2002), p. 171.
  10. ^ a b c d Nollen (2019), p. 72.
  11. ^ a b c d Galbraith (2002), p. 172.
  12. ^ a b Galbraith (2002), p. 173.
  13. ^ Galbraith (2002), pp. 172-173.
  14. ^ Galbraith (2002), p. 474.
  15. ^ Yoshimoto (2000), p. 335.
  16. ^ Galbraith (2002), p. 472.
  17. ^ Sunrider, V. (). „Akira Kurosawa to Receive Writers Guild Award”. Filmofilia. Accesat în . 
  18. ^ Galbraith IV (2002), p. 675.
  19. ^ Galbraith IV (2002), p. 683.
  20. ^ Galbraith IV (2002), p. 685.
  21. ^ Galbraith IV (2002), p. 698.
  22. ^ Galbraith IV (2002), p. 706.
  23. ^ Galbraith IV (2002), p. 722.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]