Herman I de Baden
Herman (n. cca. 1040, Freiburg im Breisgau – d. 25 aprilie 1074, Cluny) a fost markgraf de Verona și strămoș al ramurii markgrafilor de Baden.
Herman a fost fiul cel mare al lui Berthold al II-lea, duce de Carintia. El a fost căsătorit cu Iudit de Backnang-Sulichgau, contesă de Eberstein-Calw, care a întemeiat abația de Hirsau. Cu Iudit, Hermann a obținut dreptul asupra Baden-Baden, care mai târziu a devenit miezul domeniilor familiei. Printre aceste posesiuni se numărau Albgau și Ufgau.
Hermann I și soția sa au întemeiat mănăstirea augustiniană a abației de Backnang. Aceasta s-a prăbușit la puțină vreme și a fost reedificată de către fiul lor, în 1123. Ulterior, mănăstirea a devenit locul de odihnă pentru cinci generații de markgrafi de Baden.
Atunci când tatăl lui Herman a devenit duce de Carintia în 1061, Herman a obținut titlul de markgraf de Verona. Dat fiind că el nu a condus niciodată la Verona, pe atunci o dependență a Carintiei, titlul de markgraf va rămâne să fie umplut de conținut de către descendenții săi. De asemenea, Herman a fost și conte de Breisgau.
În 1073, Hermann s-a separat de soția sa, a îmbrățișat cariera monahală și a devenit frate laic în abația din Cluny, unde a și murit. El este sărbătorit de Biserica Catolică la data de 25 aprilie.
Hermann I și Iudit au avut următorii copii:
- Herman (d. 8 octombrie 1130), succesor
- Luitgarda
