Henric al III-lea de Brabant

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Henric al III-lea de Brabant (n. cca. 1230 – d. 28 februarie 1261, Leuven) a fost duce de Brabant de la 1248 până la moarte.

Henric era fiul ducelui Henric al II-lea de Brabant cu Maria de Hohenstaufen.[1]

Disputatul teritoriu numit Lothier (fostul Ducat al Lotharingiei), i-a fost acordat de către regele Alfonso al X-lea al Castiliei, regele Germaniei. De asemenea, Alfonso l-a numit vicar imperial, cu scopul de a-i sprijini pretențiile asupra Sfântului Imperiu Roman.

În 1251, Henric s-a căsătorit cu Adelaida de Burgundia, fiică a ducelui Hugo al IV-lea de Burgundia cu Iolanda de Dreux,[2] cu care avut următorii patru copii:

  1. Henric (n. cca. 1251 – d. după 1272); succesor în ducat; handicapat mental, a fost nevoit să abdice în favoarea fratelui său Ioan la 24 mai 1267.[3]
  2. Ioan (n. 1253–d. 1294); căsătorit mai întâi cu Margareta de Franța, fiică a regelui Ludovic al IX-lea al Franței cu Margareta de Provence,[4] iar ulterior cu Margareta de Flandra, fiică a contelui Guy de Flandra cu prima soție a acestuia, Matilda de Béthune.[5][6]
  3. Godefroi, senior de Aarschot (d. 11 iulie 1302, Kortrijk), căzut în bătălia Pintenilor de Aur; căsătorit în 1277 cu Ioana Isabela de Vierzon (d. după 1296)
  4. Maria (n. 1256, Leuven – d. 12 ianuarie 1321, Murel), căsătorită la Vincennes în 27 august 1274 cu regele Filip al III-lea al Franței.

Henric a mai avut un fiu, nelegitim:

  • Gilles, strămoș al familiei van der Balch.

De asemenea, Henric a compus câteva piese muzicale, printre care "Amors m'est u cuer entree" și "Se kascuns del monde savoit".

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Genealogia Ducum Brabantiæ Heredum Franciæ 9, MGH SS XXV, p. 391.
  2. ^ Annales Parchenses 1253, MGH SS XVI, p. 607.
  3. ^ Miraeus (1723), Tome I, Donationes Belgicæ, Liber I, CXXIV, p. 433.
  4. ^ RHGF XXI, Chronique anonyme des rois de France, p. 81.
  5. ^ Iohannis de Thielrode Genealogia Comitum Flandriæ MGH SS IX, p. 335.
  6. ^ Oude Kronik van Brabant, p. 68.