Heidelbergul de altădată
| Heidelbergul de altădată Alt-Heidelberg | |
 Te-am iubit doar pe tine, Käthie, dintre toți oamenii doar pe tine. Carte poștală studențească cu un citat din Alt-Heidelberg. | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Wilhelm Meyer-Förster |
| Gen | comedie |
| Acte | 5 |
| Ediția originală | |
| Titlu original | Alt-Heidelberg |
| Limbă originală | germană |
| Prima reprezentație | 1901 Berliner Theater |
| Țara premierei |  Germania |
| Produs derivat | Prințul student  |
| Personaje | |
Modifică date / text  | |
Heidelbergul de altădată (titlul original: în germană Alt-Heidelberg) este o piesă de teatru de Wilhelm Meyer-Förster, care a fost prezentată prima dată la 22 noiembrie 1901 în Berliner Theater. A fost cea mai de succes piesă de teatru în limba germană al acelui timp.
Conținut[modificare | modificare sursă]
Heidelbergul de altădată este povestea vieții studențești din Heidelberg a prințului moștenitor Karl-Heinrich din Ducatul fictiv de Saxonia-Karlsburg (derivat din Saxa-Coburg). Karl-Heinrich devine membru al corpului studențesc fictiv Saxonia Heidelberg, se cufundă în viața corpului studențesc Studentenverbindung și se îndrăgostește de fiica hangiului, Käthie. Dar după patru luni, rațiunea îl cheamă acasă pentru o căsătorie potrivită. Părăsește Heidelbergul și pe Käthie pentru a prelua funcția de „urmaș” al unchiul său.
Personaje[modificare | modificare sursă]
- Karl Heinz, prințul moștenitor
- Käthie
- Rüder, hangiul
- doamna Rüder
- doamna Dorfeel
- Engelbrecht
- Karl Bilz
- Dr. Jüttner
- Prințul de Saxonia-Karlsburg
- contele Detlev von Asterberg
- valetul Lutz
- Prim-ministrul Haugk
- servitorul Schölermann
- șambelanul von Breitenberg
- Kellermann, chelarul
- von Metzing
- mareșalul curții în Castelul Karlsburg
- Von Wedell, un student
- șambelanul von Feldbach
- Reuter
- Glanz
- Anna, servitoarea
- Helene, o servitoare
Creerea[modificare | modificare sursă]
Titlul și conținutul se bazează pe poezia „Alt Heidelberg, du feine” din versiunea epică „Der Trompeter von Säckingen” (ro: Gornistul din Säckingen) de Joseph Victor von Scheffel din 1854.[1] Această expresie a devenit un simbol al unei povești de dragoste studențești. Wilhelm Meyer-Förster a scris povestirea „Karl Heinrich” pe această bază, care a apărut în 1899. De asemenea, a inserat propria experiență ca student al corporației, deși el nu studiase niciodată în Heidelberg. La scurt timp după aceea a scris piesa „Alt-Heidelberg” ca versiune dramatizată.
Adaptări[modificare | modificare sursă]
- Film
- 1915 Old Heidelberg – film american mut, regia John Emerson;
- 1923 Heidelbergul de altădată – film german mut, regia Hans Behrendt;
- 1926 The Student Prince in Old Heidelberg – film american, regia Ernst Lubitsch;
- 1954 Prințul student (The Student Prince), regia Richard Thorpe și Curtis Bernhardt – film pe baza operetei din 1924, vocea cântată a prințului interpretată de Mario Lanza;
- 1959 Heidelbergul de altădată (Alt Heidelberg), – film vest-german în regia Ernst Marischka.
- Operetă
- 1924 Prințul student (The Student Prince) – operetă compusă de Sigmund Romberg, după un libret de Dorothy Donnelly
- Operă
- 1908 Eidelberga Mia, cu un libret scris de Alberto Colantuoni bazat pe piesa de teatru, muzica de Ubaldo Pacchierotti; ulterior libretul a fost tradus în limba germană de Ottoman Piltz în 1909 sub titlul original german, Alt-Heidelberg.
- Teatru radiofonic
- Heidelbergul de altădată, adaptare radiofonică de Mircea Popescu, regia muzicală Timuș Alexandrescu, regia tehnică inginer Tatiana Andreici, regia artistică Cristian Munteanu. Interpreți: Marcel Iureș, Violeta Andrei, Fory Etterle, Ion Marinescu, Radu Beligan, Corado Negreanu, George Oprina, Dorina Lazăr, Nicolae Pomoje, Nicolae Luchian Botez, Ion Pavlescu, Constantin Dinulescu, Boris Petroff, Mihai Niculescu.
Trivia[modificare | modificare sursă]
La 13 februarie 1968 Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București a prezentat piesa Heidelbergul de altădată cu actorii Florin Piersic și Ilinca Tomoroveanu în rolurile principale.[2]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ de Oliver Fink: Memories vom Glück. Wie der Erinnerungsort Alt-Heidelberg erfunden, gepflegt und bekämpft wurde. Dissertation, 2002, zur Geschichte des Schauspiels; vgl. auch Kitsch und kulturelles Gedächtnis von Julia Scalpi, Rezension zu Oliver Fink
- ^ HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ la Amintiri din Teatrul Românesc