Haptor

From Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Imagine la microscopul electronic a Protopolystoma xenopodis, un [1]
Siluetele corpurilor unor monogeneeni poliopistocotileeni. Haptorul e partea posterioară a corpului, în partea de jos a fiecărei siluete.[2]
Corpul unui monogeneean monopistocotilean. Haptorul este dispus posterior (jos, după partea îngustată)

Haptorul este organul de atașare al monogeneenilor, o clasă de platelminți paraziți. Mai este numit și opistohaptor (opistho-: în spate) pentru a sublinia faptul că este dispus posterior și pentru a-l diferenția de prohaptor (pro-: în față), o structură glandulară la capătul anterior al corpului. Conform lui Yamaguti (1963),[3] principalul organ adeziv al monogeneenilor, haptorul, este posterior, de formă generală discoidală, musculos, poate fi împărțit în alveole sau loculi, prezintă de obicei structuri de ancorare, are aproape întotdeauna cârlige larvale marginale, sau se găsește într-o formă redusă cu structuri de ancorare. Haptorul poate consta din ventuze simetrice sau asimetrice, atașate direct de bază sau cu o tulpină, și cleme cu sau fără sclerit de susținere; organe accesorii de susținere pot fi prezente sub formă de platoșe, cute sau anexe.

Structura haptorului este diferită între cele două subclase ale clasei Monogenea, Monopisthocotylea și Polyopisthocotylea, și reprezintă o parte importantă a diferențierii între ele.

  • La Monopisthocotylea, haptorul constă dintr-o singură unitate de atașare simetrică, și nu prezintă niciodată cleme.[4] La familia Diplectanidae, haptorul prezintă structuri speciale, ventrale sau dorsale, numite squamodiscuri sau lamelodiscuri.
  • La Polyopisthocotylea, haptorul prezintă câteva cleme și ventuze, și e deseori asimetric.[5]

Referințe[edit | edit source]

  1. ^ Theunissen, Maxine; Tiedt, Louwrens; Du Preez, Louis H. (). „The morphology and attachment of Protopolystoma xenopodis (Monogenea: Polystomatidae) infecting the African clawed frog Xenopus laevis. Parasite. 21: 20. doi:10.1051/parasite/2014020. ISSN 1776-1042. PMC 4018937Accesibil gratuit. PMID 24823278.  open access publication - free to read
  2. ^ Justine JL, Rahmouni C, Gey D, Schoelinck C, Hoberg EP (). „The Monogenean which lost its clamps”. PLOS ONE. 8 (11): e79155. doi:10.1371/journal.pone.0079155. PMC 3838368Accesibil gratuit. PMID 24278118.  open access publication - free to read
  3. ^ Yamaguti, S. (1963). Systema Helminthum Volume IV Monogenea and Aspidocotylea. Interscience, a division of John Wiley & Sons, New York & London. 699 pages; definition of haptor, page 3.
  4. ^ Whittington, I. D. (2005). Monogenea Monopisthocotylea (ectoparasitic flukes). In K. Rohde (Ed.), Marine Parasitology (pp. 63-72): CSIRO, Collingwood, Australia & CABI, Oxon, UK.
  5. ^ Hayward, C. (2005). Monogenea Polyopisthocotylea (ectoparasitic flukes). In K. Rohde (Ed.), Marine Parasitology (pp. 55-63): CSIRO, Collingwood, Australia & CABI, Oxon, UK.