Haptor

Haptorul este organul de atașare al monogeneenilor, o clasă de platelminți paraziți. Mai este numit și opistohaptor (opistho-: în spate) pentru a sublinia faptul că este dispus posterior și pentru a-l diferenția de prohaptor (pro-: în față), o structură glandulară la capătul anterior al corpului. Conform lui Yamaguti (1963),^[3] principalul organ adeziv al monogeneenilor, haptorul, este posterior, de formă generală discoidală, musculos, poate fi împărțit în alveole sau loculi, prezintă de obicei structuri de ancorare, are aproape întotdeauna cârlige larvale marginale, sau se găsește într-o formă redusă cu structuri de ancorare. Haptorul poate consta din ventuze simetrice sau asimetrice, atașate direct de bază sau cu o tulpină, și cleme cu sau fără sclerit de susținere; organe accesorii de susținere pot fi prezente sub formă de platoșe, cute sau anexe.

Structura haptorului este diferită între cele două subclase ale clasei Monogenea, Monopisthocotylea și Polyopisthocotylea, și reprezintă o parte importantă a diferențierii între ele.

La Monopisthocotylea, haptorul constă dintr-o singură unitate de atașare simetrică, și nu prezintă niciodată cleme.^[4] La familia Diplectanidae, haptorul prezintă structuri speciale, ventrale sau dorsale, numite squamodiscuri sau lamelodiscuri.
La Polyopisthocotylea, haptorul prezintă câteva cleme și ventuze, și e deseori asimetric.^[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ Theunissen, Maxine; Tiedt, Louwrens; Du Preez, Louis H. (2014). „The morphology and attachment of Protopolystoma xenopodis (Monogenea: Polystomatidae) infecting the African clawed frog Xenopus laevis”. Parasite. 21: 20. doi:10.1051/parasite/2014020. ISSN 1776-1042. PMC 4018937 . PMID 24823278.
^ Justine JL, Rahmouni C, Gey D, Schoelinck C, Hoberg EP (2013). „The Monogenean which lost its clamps”. PLOS ONE. 8 (11): e79155. doi:10.1371/journal.pone.0079155. PMC 3838368 . PMID 24278118.
^ Yamaguti, S. (1963). Systema Helminthum Volume IV Monogenea and Aspidocotylea. Interscience, a division of John Wiley & Sons, New York & London. 699 pages; definition of haptor, page 3.
^ Whittington, I. D. (2005). Monogenea Monopisthocotylea (ectoparasitic flukes). In K. Rohde (Ed.), Marine Parasitology (pp. 63-72): CSIRO, Collingwood, Australia & CABI, Oxon, UK.
^ Hayward, C. (2005). Monogenea Polyopisthocotylea (ectoparasitic flukes). In K. Rohde (Ed.), Marine Parasitology (pp. 55-63): CSIRO, Collingwood, Australia & CABI, Oxon, UK.

[TheunissenTiedt2014-1] Theunissen, Maxine; Tiedt, Louwrens; Du Preez, Louis H. (2014). „The morphology and attachment of Protopolystoma xenopodis (Monogenea: Polystomatidae) infecting the African clawed frog Xenopus laevis”. Parasite. 21: 20. doi:10.1051/parasite/2014020. ISSN 1776-1042. PMC 4018937 . PMID 24823278.

[Justine2013-2] Justine JL, Rahmouni C, Gey D, Schoelinck C, Hoberg EP (2013). „The Monogenean which lost its clamps”. PLOS ONE. 8 (11): e79155. doi:10.1371/journal.pone.0079155. PMC 3838368 . PMID 24278118.

[3] Yamaguti, S. (1963). Systema Helminthum Volume IV Monogenea and Aspidocotylea. Interscience, a division of John Wiley & Sons, New York & London. 699 pages; definition of haptor, page 3.

[4] Whittington, I. D. (2005). Monogenea Monopisthocotylea (ectoparasitic flukes). In K. Rohde (Ed.), Marine Parasitology (pp. 63-72): CSIRO, Collingwood, Australia & CABI, Oxon, UK.

[5] Hayward, C. (2005). Monogenea Polyopisthocotylea (ectoparasitic flukes). In K. Rohde (Ed.), Marine Parasitology (pp. 55-63): CSIRO, Collingwood, Australia & CABI, Oxon, UK.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]