Hanul Trei Sarmale

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Hanul Trei Sarmale.

Hanul Trei Sarmale este un vestit han turistic din municipiul Iași, aflat de-a lungul Șoselei Bucium.

Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intrați în han erau serviți cu trei sarmale [1]. Erau servite aici bucate alese și vinuri din Podgoria Bucium, dar și din alte podgorii.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iași de către istoricul Nicolae Iorga, se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia hanului "Trei Sarmale" [2]. În decursul timpului, hanul a trecut în posesia mai multor proprietari, iar din secolul al XVIII-lea el s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Socola.

Legea secularizării averilor mănăstirești, elaborată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, a scos hanul din stăpânirea Mănăstirii Socola, trecându-l în cea a Primăriei municipiului Iași. Conducerea urbei l-a vândut lui Anton Andriescu prin actul nr. 522 din 28 octombrie 1892, contra sumei de 2.505 lei. Acesta, la rândul său, l-a vândut în august 1919 fraților Teodor C. și Dumitru C. Luca [3]. Frații Luca l-au extins și modernizat după 1930, cu plite, lumină electrică, frigări cu motoare, popicărie și alei de plimbare.

În anul 1948, hanul a fost naționalizat de către autoritățile comuniste ale României, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar, a fost condamnat la 6 ani închisoare.

În anul 1969, clădirea a fost trecută în administrarea Oficiului Național de Turism (ONT), în acel moment hanul aflându-se în ruină. Nu exista instalație de iluminat, încălzirea era asigurată cu sobe și se impunea înlocuirea stâlpilor de susținere putrezi și a învelitorii de carton. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului [4], demolându-l în 1970 și reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât cel anterior [5]. Lucrările de renovare s-au efectuat după planurile arhitectului I. Costinescu, hanul redeschizându-și porțile în vara anului 1971.

După Revoluția din decembrie 1989, hanul a devenit proprietatea SC Turism Moldova SA. Urmașii ultimului proprietar au acționat în instanță societatea sus-amintită, cerând restituirea hanului [6].

În anul 1999, SC Turism Moldova SA a închiriat hanul lui Vasile Sârbu, patronul SC "M and Co.V. '93" SRL [7]. Printr-o hotărâre judecătorească din 28 noiembrie 2005, Tribunalul Iași a stabilit punerea în posesia Magdei Chiosac și a lui Rodica și Grigore Luca (copiii lui Dumitru Luca) a Hanului "Trei Sarmale" și a terenului din jur, de 2.000 mp.

SC Turism Moldova SA (aflat în propprietatea omului de afaceri ieșean Dănuț Prisecariu) a înaintat recurs, luându-l ca avocat pe fostul ministru al justiției, Valeriu Stoica. Cu toate acestea, la 26 iunie 2007, judecătorii Curții de Apel Iași au respins recursul, hotărârea de retrocedare devenind definitivă și irevocabilă [5].

Pe pereții hanului sunt atârnate măști din cârpe și din lut, macrameuri, obiecte de artizanat.

Hanul este vestit prin faptul că a fost frecventat de-a lungul timpului de personalități ale epocii. Pragul hanului a fost trecut deseori de:

De asemenea, în perioada interbelică, demonstrațiile muncitorești de 1 mai ajungeau până la Bucium, unde salutați în fața vechiului han de Constantin Ion Parhon și de alți militanți de stânga [9].

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ieșeanul, 24 ianuarie 2006 - De la Cofetăria Tuffli la Bolta Rece
  2. ^ Constantin Botez, Adrian Pricop - Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor (Ed. Sport-Turism, București, 1989), p. 49
  3. ^ Cronica, anul IV, nr. 16 (167) din 19 aprilie 1969, p. 11 - Pe urmele istoriei
  4. ^ Evenimentul, 29 noiembrie 2005 - Hanul "Trei Sarmale", cîștigat în instanță de urmașii fostului proprietar
  5. ^ a b Ziarul de Iași, 29 iunie 2007 - A pierdut 2 milioane de euro dintr-un foc?
  6. ^ Ziarul de Iași, 1 iunie 2003 - Lovitura mare la hanul "Trei sarmale"
  7. ^ Ziarul de Iași, 26 aprilie 1999 - S-a redeschis Hanul "Trei sarmale"
  8. ^ Constantin Botez, Adrian Pricop - Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor (Ed. Sport-Turism, București, 1989), p. 50
  9. ^ Constanța Parhon-Ștefănescu - Constantin I. Parhon (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982), p. 100

Legături externe[modificare | modificare sursă]