Han Duck-soo
| Han Duck-soo | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (76 de ani)[2]  전주(d), Coreea de Sud |
| Căsătorit cu | Choi Ah-youn[*] (din ) |
| Cetățenie |  Coreea de Sud |
| Religie | agnosticism |
| Ocupație | diplomat politician |
| Limbi vorbite | limba coreeană |
| Acting President of South Korea | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Choi Sang-mok |
| Succedat de | Lee Ju-ho[*] |
| În funcție – | |
| Precedat de | Yoon Suk-yeol |
| Succedat de | Choi Sang-mok |
| Prime Minister of South Korea[*] | |
| În funcție – [1] | |
| Precedat de | Choo Kyung-ho[*] |
| În funcție – | |
| Precedat de | 한명숙[*] |
| Succedat de | 한승수[*] |
| În funcție – | |
| Precedat de | 이해찬[*] |
| Succedat de | 한명숙[*] |
| Ambassador of South Korea to the United States[*] | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Lee Tae-sik[*] |
| Succedat de | Choi Young-jin[*] |
| Minister of Finance and Economy | |
| În funcție – | |
| Precedat de | 이헌재[*] |
| Succedat de | 권오규[*] |
| Deputy Prime Minister of South Korea | |
| În funcție – | |
| Precedat de | 이헌재[*] |
| Succedat de | 권오규[*] |
| Premii | Order of Civil Merit[*] () |
| Alma mater | Universitatea Harvard (economie) Universitatea Națională din Seul[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Han Duck-soo (în coreeană 한덕수; n. , 전주(d), Coreea de Sud) este un diplomat, economist și politician sud-coreean, care a îndeplinit funcția de președinte interimar al Coreei de Sud în decembrie 2024 și din martie până în mai 2025, precum și pe cea de prim-ministru al Coreei de Sud între 2007 și 2008 și între 2022 și 2025[3][n 1].
Născut în Jeonju(d), Han este a cincea persoană care a deținut de două ori funcția de prim-ministru[4], activând în timpul președinților Roh Moo-hyun și Yoon Suk Yeol. De asemenea, a ocupat funcția de ministru al economiei și finanțelor între 2005 și 2006, cea de ambasador în Statele Unite între 2009 și 2012, precum și funcția de președinte al Asociației Coreene pentru Comerț Internațional (Korea International Trade Association) între 2012 și 2015[5].
După suspendarea din funcție a lui Yoon Suk Yeol la 14 decembrie 2024, Han a devenit președinte interimar al Coreei de Sud. Treisprezece zile mai târziu, Han însuși a fost suspendat de către Adunarea Națională a Coreei de Sud, ca urmare a refuzului său de a promulga două proiecte de lege privind desemnarea unor procurori speciali pentru investigarea președintelui suspendat Yoon Suk Yeol și a soției acestuia, Kim Keon-hee, precum și a refuzului de a numi trei candidați desemnați de Adunarea Națională pentru Curtea Constituțională a Coreei. Aceasta a pus capăt rolului său de președinte interimar și a dus la suspendarea atribuțiilor sale de prim-ministru, ambele funcții fiind preluate de Choi Sang-mok. Totuși, Han a fost repus în funcție atât ca președinte interimar, cât și ca prim-ministru la 24 martie 2025, în urma unei decizii a Curții Constituționale, cu scorul de 7–1. După destituirea oficială a lui Yoon în aprilie 2025, se aștepta inițial ca Han să rămână președinte interimar până la alegerile prezidențiale sud-coreene din 2025, însă și-a dat demisia la 1 mai pentru a-și lansa candidatura la nominalizarea din partea Partidului Puterii Poporului (People Power Party). Totuși, după ce Kim Moon-soo a fost repus în postura de candidat pe 10 mai, Han și-a retras candidatura.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Han s-a născut la 18 iunie 1949 în Jeonju(d), Coreea de Sud, fiind al cincilea fiu dintr-o familie cu șase băieți și trei fete, avându-i ca părinți pe Han Byeong-ho și Jeonju Choi. A efectuat serviciul militar în Armata sud-coreeană, fiind lăsat la vatră cu gradul de sergent[6][7]. Han a absolvit Universitatea Națională din Seul în 1971, obținând o diplomă de licență în economie. A primit o diplomă de master în economie în 1979 și un doctorat în economie în 1984 de la Universitatea Harvard[8][9].
Carieră
[modificare | modificare sursă]Debutul carierei politice
[modificare | modificare sursă]Han și-a început cariera politică în cadrul Serviciului Național de Taxe în 1970 și s-a alăturat Consiliului pentru Planificare Economică patru ani mai târziu. În 1982, a fost transferat la ceea ce este astăzi Ministerul Comerțului, Industriei și Energiei, unde a ajuns în cele din urmă viceministru[6]. A deținut această funcție între 1997 și 1998, perioadă în care a avut loc criza financiară asiatică din 1997[10]. După ce a părăsit această funcție, Han a fost ministru pentru afaceri comerciale între 1998 și 2000, ocupându-se în principal de negocierile comerciale cu guvernele străine.
Han a devenit ministru de finanțe în martie 2005[11]. Ulterior, a deținut pentru scurt timp funcția de prim-ministru interimar, între 14 martie 2006 și 19 aprilie 2006[12]. A demisionat din funcția de ministru de finanțe în iulie 2006 și a devenit consilier prezidențial special pentru afaceri legate de acordurile de liber schimb[11].
Primul mandat de prim-ministru (2007–2008)
[modificare | modificare sursă]
La 9 martie 2007, Han a fost nominalizat pentru funcția de prim-ministru de către președintele Roh Moo-hyun, în urma demisiei lui Han Myeong-sook(d)[11][13]. Nominalizarea sa a fost aprobată de Adunarea Națională la 2 aprilie 2007[13]. A părăsit funcția la 29 februarie 2008, după învestirea lui Lee Myung-bak ca președinte, fiind succedat de Han Seung-soo(d)[14].
Prima perioadă post-mandat de prim-ministru (2009–2022)
[modificare | modificare sursă]Fiind perceput ca un centrist politic, Han a fost numit ambasador al Coreei de Sud în Statele Unite în 2009 de către președintele Lee Myung-bak. În timpul mandatului său de ambasador, a avut un rol esențial în încheierea Acordului de liber schimb dintre Statele Unite și Coreea[15][16]. Între 2012 și 2015, Han a ocupat și funcția de președinte al Asociației Coreene pentru Comerț Internațional (Korea International Trade Association)[5].
Al doilea mandat de prim-ministru (2022–2025)
[modificare | modificare sursă]Han a ocupat posturi de profesor la Universitatea Hongik și la Universitatea Dankook înainte ca președintele ales Yoon Suk Yeol să îl nominalizeze pentru funcția de prim-ministru în aprilie 2022[17][18]. În timpul audierilor de confirmare, Han a declarat că prioritatea sa principală în funcție va fi stabilizarea economiei[19]. Partidul Democrat, care deținea majoritatea locurilor în Adunarea Națională, precum și Partidul Justiției, au boicotat confirmarea sa[20]. Totuși, a fost aprobat în luna mai și a devenit din nou prim-ministru, la vârsta de 72 de ani și 11 luni, devenind astfel cea mai în vârstă persoană care a preluat această funcție[6][19].
În februarie 2024, după ce guvernul a introdus un plan de creștere a numărului de admitere în școlile de medicină, mii de medici au demisionat în semn de protest, susținând că această măsură ar afecta calitatea serviciilor medicale. Protestul a provocat întârzieri considerabile în desfășurarea intervențiilor chirurgicale și a tratamentelor medicale. Han a ordonat măsuri de urgență pentru a combate criza, precum utilizarea telemedicinei, extinderea activității spitalelor publice și deschiderea clinicilor militare[21]. La 22 februarie, Han a anunțat, în cadrul unei reuniuni de gestionare a dezastrelor, că alerta sanitară a Coreei de Sud va fi ridicată la nivelul „sever”[22][23]. Câteva zile mai târziu, Han a anunțat că vor fi trimiși medici militari și comunitari pentru a combate situația de urgență în curs de desfășurare[24].
La 10 aprilie 2024, Han și-a oferit demisia în urma înfrângerii partidului său în alegerile legislative din Coreea de Sud din 2024[25].
În august 2024, Han l-a sfătuit pe președintele Yoon Suk Yeol să respingă patru proiecte de lege susținute de opoziție, susținând că acestea încălcau drepturile de nominalizare ale președintelui, consfințite în Constituție[26]. În aceeași lună, în contextul crizei medicale prelungite, Han a anunțat că spitalele pot prelungi perioada de înscriere pentru programele destinate medicilor rezidenți. Declarația a fost făcută după ce doar 104 candidați (1,4% din posturile disponibile pentru medici rezidenți în cele 126 de spitale) au aplicat pentru aceste programe[27]. Han a mai anunțat că planuri detaliate pentru patru direcții de reformă în domeniul sănătății și un plan de investiții pe cinci ani pentru susținerea sectoarelor medicale vor fi prezentate până la sfârșitul lunii[28].
S-a raportat că Han a fost ocolit de președintele Yoon în momentul în care acesta a declarat legea marțială în decembrie 2024[29], decizie pentru care Han și-a cerut scuze și a afirmat că s-a opus „în mod constant”[30]. Ulterior, Han a fost desemnat suspect de către poliție în cadrul anchetei privind instituirea legii marțiale și a fost chemat la audieri[31]. După tentativa de suspendare a lui Yoon, Han și liderul Partidului Puterii Poporului (People Power Party), Han Dong-hoon, au propus un plan prin care urmau să exercite împreună atribuțiile prezidențiale[32]. Totuși, planul a fost criticat pe scară largă și declarat neconstituțional[33].
Prima președinție interimară (2024)
[modificare | modificare sursă]Han a devenit președinte interimar al Coreei de Sud în urma suspendării președintelui Yoon Suk Yeol la 14 decembrie 2024[3][34]. Atunci când Han a fost chemat la audieri de către poliție în cadrul anchetei privind legea marțială, liderul Partidului Democrat, Lee Jae-myung(d), a declarat că partidul nu va iniția, pentru moment, o procedură de suspendare împotriva lui Han, pentru a evita „confuzia în afacerile statului”[35][36].
În calitate de președinte interimar, Han a respins prin veto, la 19 decembrie, șase proiecte de lege adoptate de Adunarea Națională și susținute de Partidul Democrat. Printre acestea s-au numărat amendamente propuse la Legea privind gestionarea cerealelor, care ar fi obligat guvernul să achiziționeze surplusul de orez pentru a stabiliza prețurile în perioadele de fluctuații ale pieței. Han a invocat îngrijorări legate de impactul asupra pieței ca motiv pentru veto-ul său. Alte măsuri respinse au inclus un proiect de lege care impunea companiilor să furnizeze date solicitate de membrii Adunării Naționale, Han argumentând că această prevedere reprezenta o încălcare a drepturilor constituționale la viață privată[37].
Suspendare
[modificare | modificare sursă]La 24 decembrie, Partidul Democrat a anunțat că va iniția procedura de suspendare a lui Han din cauza refuzului acestuia de a promulga două proiecte de lege privind desemnarea unor procurori speciali care urmau să ancheteze pe Yoon și pe soția acestuia, Kim, în legătură cu declararea legii marțiale și acuzații de corupție[38]. Moțiunea a fost depusă pe 26 decembrie, după ce Han solicitase Adunării Naționale să ajungă la un acord privind numirea a trei candidați pentru Curtea Constituțională a Coreei[39], iar votul în plen a fost programat pentru 27 decembrie[40]. Înaintea votului, președintele Adunării Naționale, Woo Won-shik, a decis că Han poate fi suspendat cu o majoritate simplă, având în vedere statutul său de membru al cabinetului, deschizând astfel calea pentru suspendarea sa de către 192 de deputați la 27 decembrie[41]. Han a fost înlocuit în funcțiile de președinte interimar și prim-ministru interimar de Choi Sang-mok[42].
Curtea Constituțională a Coreei are la dispoziție 180 de zile de la adoptarea moțiunii de suspendare pentru a o examina. Procesul de suspendare al lui Han a început la 19 februarie 2025, în prezența acestuia[43]. Han și-a reiterat negarea implicării sau cunoașterii prealabile a planurilor lui Yoon de a declara legea marțială și a susținut că a încercat să îl descurajeze. De asemenea, și-a cerut scuze în fața publicului pentru criza politică în curs și a îndemnat națiunea să dea un „verdict înțelept” care să permită intrarea într-o „eră a raționalității”. Han a mai declarat că adoptarea proiectelor de lege privind desemnarea unor procurori speciali pentru investigarea lui Yoon și a soției acestuia ar fi „încălcat în mod fundamental principiile guvernării constituționale”[43][44][45].
La 14 februarie 2025, Curtea Constituțională a dispus ca Han să depună mărturie în calitate de martor în procesul de suspendare a lui Yoon, la o audiere programată pentru 20 februarie[46]. În acea zi, Han a declarat că membrii cabinetului lui Yoon erau îngrijorați de planurile acestuia de a declara legea marțială și au încercat să-l descurajeze, negând totodată afirmațiile ministrului apărării, Kim Yong-hyun, conform cărora unii membri ar fi susținut planul. El a mai spus că declararea legii marțiale nu a respectat procedurile constituționale și legale și a pus sub semnul întrebării dacă ședința cabinetului din 3 decembrie 2024, în care Yoon și-a dezvăluit planurile, a fost una corespunzătoare[47][48].
La 24 martie 2025, Curtea Constituțională a votat pentru anularea suspendării lui Han, permițând reinstalarea acestuia în funcția de președinte interimar[49]. Cinci judecători au votat pentru respingerea suspendării, doi au votat pentru respingerea moțiunii, iar doar un judecător a votat pentru menținerea suspendării[50]. Curtea a recunoscut că Han a comis încălcări constituționale și legale prin amânarea numirii unor judecători suplimentari la Curte, dar a precizat că acest fapt nu justifică demiterea sa din funcție. De asemenea, Curtea a decis că cvorumul necesar pentru suspendarea lui Han este minimul de 151 din cei 300 de parlamentari, necesar pentru un prim-ministru, și nu cele 200 necesare pentru suspendarea unui președinte[51].
A doua președinție interimară (2025)
[modificare | modificare sursă]La preluarea funcției pe 24 martie, Han s-a angajat să asigure o guvernare stabilă și să protejeze interesele Coreei de Sud în contextul războiului comercial impus de Statele Unite, făcând totodată un apel la unitate națională în timpul procesului de suspendare a lui Yoon Suk Yeol[52]. Printre primele sale acțiuni după reluarea mandatului s-a numărat coordonarea răspunsului la incendiile din 2025 din Coreea de Sud, pe care le-a descris drept cele mai grave din istoria țării[53][54].
La 1 aprilie, Han a respins prin veto o modificare a Legii Comerciale care ar fi extins responsabilitatea directorilor de companii de la „companie” doar la „companie și acționarii săi”, invocând posibile efecte negative asupra mediului de afaceri și competitivității atât pentru firmele mari, cât și pentru cele mici[55].
După ce Curtea Constituțională a hotărât în unanimitate să valideze suspendarea lui Yoon Suk Yeol și să îl înlăture din funcție pe 4 aprilie, Han urma să exercite funcția de președinte interimar până la alegerile prezidențiale din Coreea de Sud din 2025, pe care le-a stabilit pentru 3 iunie[56][57].
La 8 aprilie, Han a avut prima convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump[58]. Han a declarat că nu va urma China și Japonia în represaliile comune împotriva tarifelor impuse de Trump[59]. În aceeași zi, Han l-a numit pe Ma Eun-hyuk pentru a ocupa a noua și ultima funcție vacantă din Curtea Constituțională și a anunțat două nominalizări pentru înlocuirea judecătorilor care urmau să se pensioneze pe 18 aprilie[60]. Nominalizările au fost criticate de Partidul Democrat și alte partide de opoziție, Partidul Democrat menționând că unul dintre nominalizați, ministrul legislativ guvernamental Lee Wan-kyu, fusese reclamat Oficiului de Investigare a Corupției pentru Oficialii de Rang Înalt (CIO) pentru acuzații de insurecție legate de declararea legii marțiale de către Yoon[61]. Pe 16 aprilie, Curtea Constituțională a acceptat o ordonanță care suspenda nominalizările, declarând că nu poate decide definitiv dacă Han, în calitate de prim-ministru și președinte interimar simultan, are autoritatea de a nominaliza și numi judecători ai Curții Constituționale[62].
La 29 aprilie, Han a respins prin veto un proiect de lege care ar fi limitat puterile sale de a nominaliza sau numi judecători la Curtea Constituțională, invocând un conflict cu prevederile constituționale referitoare la atribuțiile președinților interimar[63].
Demisie și campanie prezidențială
[modificare | modificare sursă]După o lună în care a sugerat o posibilă candidatură la președinție, Han și-a anunțat demisia din funcțiile de președinte interimar și prim-ministru pe 1 mai, invocând dorința de a „uni țara și de a preveni confruntările politice extreme”. El și-a lansat campania pentru președinție pe 2 mai[64][65], angajându-se să servească doar trei ani ca președinte pentru a supraveghea modificările Constituției, a aborda problemele cauzate de politicile tarifare ale SUA și a promova unitatea națională[66].
Primul eveniment de campanie al lui Han a fost participarea, pe 2 mai, la comemorarea victimelor Revoltei de la Gwangju din 18 mai, la Cimitirul Național. Totuși, a fost blocat de protestatari care i-au împiedicat accesul și a fost lovit în cap cu un panou de protest[67].
Han a purtat negocieri cu candidatul Partidului Puterii Populare (PPP), Kim Moon-soo, privind desemnarea unui candidat comun conservator pentru alegerile prezidențiale. Totuși, Han a declarat că nu-și va înregistra candidatura până când nu se va ajunge la un acord final cu Kim privind un candidat unic[68], în timp ce Kim a susținut că PPP și președintele său, Kwon Young-se, au acționat unilateral în procesul de unificare a candidaturilor, fără să îl consulte pe el[69]. O întâlnire între Han și Kim s-a încheiat fără un acord pe 7 mai[70].
Pe 10 mai, Partidul Puterii Populare (PPP) a anunțat că va anula nominalizarea lui Kim și îl va nominaliza pe Han într-o convenție de urgență organizată în aceeași zi[71][72]. Totuși, membrii PPP au respins o rezoluție care îl desemna pe Han drept candidat al partidului, în urma unui vot în cadrul partidului, ceea ce a dus la reinstalarea nominalizării lui Kim[73]. Han și-a cerut scuze pentru disputa din cadrul PPP[74]. Pe 11 mai, Han și-a încheiat oficial campania[75], angajându-se să sprijine candidatura lui Kim[76]. El a refuzat oferta lui Kim de a-i fi șef de campanie[77].
Viața personală
[modificare | modificare sursă]Han este căsătorit cu Choi Ah-young și nu are copii[6][78].
Distincții
[modificare | modificare sursă]Distincții naționale
[modificare | modificare sursă]Coreea de Sud:
- Cavaler al Ordinului Meritului Civil, Medalia Mugunghwa (2013)
- Cavaler al Ordinului Meritului Serviciului, Dungă Albastră (2012)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Choi Sang-mok a îndeplinit funcția de prim-ministru interimar în perioada suspendării atribuțiilor și prerogativelor lui Han, între 27 decembrie 2024 și 24 martie 2025.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Cabinet : Korea.net : The official website of the Republic of Korea” (în engleză). Accesat în .
- ^ Davos 2014 Participant List, Wikidata Q114752493
- ^ a b Lee, Joyce (). „Who is Han Duck-soo, South Korea's acting president after Yoon impeachment? (Cine este Han Duck-soo, președintele interimar al Coreei de Sud după demiterea lui Yoon?)”. Reuters (în engleză).
- ^ 노정동 (). „윤 대통령, 한덕수 국무총리 임명 (Președintele Yoon îl numește pe Han Duck-soo ca prim-ministru)” (în coreeană). Hankyung. Accesat în .
- ^ a b „역대 회장단 (Foști președinți)” (în coreeană). Korea International Trade Association. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d „Who is Han Duck-soo, South Korea's acting president after Yoon impeachment? (Cine este Han Duck-soo, președintele interimar al Coreei de Sud după demiterea lui Yoon?)” (în engleză). Hankyoreh. Accesat în .
- ^ „제38대 국무총리, 제48대 국무총리 내정자 한덕수” (în coreeană). 청주일보. Accesat în .
- ^ „Yoon nominates Han Duck-soo as prime minister (Yoon îl nominalizează pe Han Duck-soo ca prim-ministru)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ 김, 남형 (). „[Who Is ?] 한덕수 국무총리 (Cine este Han Duck-soo, prim-ministrul)” (în coreeană). Business Post. Accesat în .
- ^ „Han Duck-soo nominated by Yoon to be next prime minister (Han Duck-soo nominalizat de Yoon ca următorul prim-ministru)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. . Accesat în .
- ^ a b c „S. Korean president nominates new PM (Președintele sud-coreean nominalizează un nou prim-ministru)” (în engleză). People's Daily Online. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Han Duck-soo - South Korea @ COP 28 - United Nations (Han Duck-soo - Coreea de Sud la COP 28 - Națiunile Unite)” (în engleză). Nations United. . Accesat în .
- ^ a b „New S.Korean PM nomination approved by National Assembly (Noua nominalizare a prim-ministrului sud-coreean aprobată de Adunarea Națională)” (în engleză). People's Daily Online. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Former Prime Ministers (Foști prim-miniștri)” (în engleză). Office for Government Policy Coordination, Republic of Korea. Accesat în .
- ^ „Ambassador Kirk Speaks About the Benefits a U.S.-Korea Trade Agreement will Bring to American Businesses and Workers (Ambasadorul Kirk vorbește despre beneficiile pe care un acord comercial SUA-Coreea le va aduce afacerilor și lucrătorilor americani)” (în engleză). Office of the United States Trade Representative. . Accesat în .
- ^ „Han Duck-soo: A Profile of South Korea's Prime Minister (Han Duck-soo: Un profil al prim-ministrului Coreei de Sud)” (în engleză). The Korea Post. . Accesat în .
- ^ Ko, Jun-tae (). „Han Duck-soo nominated as prime minister (Han Duck-soo nominalizat ca prim-ministru)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „S. Korea's incoming president nominates his prime minister (Președintele ales al Coreei de Sud își nominalizează prim-ministrul)” (în engleză). AP News. . Accesat în .
- ^ a b Song, Sang-ho (). „(LEAD) Yoon appoints Han as prime minister after parliamentary confirmation (Yoon îl numește pe Han ca prim-ministru după confirmarea parlamentară)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Michael (). „Han Duck-soo appointed prime minister after rocky confirmation process (Han Duck-soo numit prim-ministru după un proces de confirmare dificil)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ „South Korea's trainee doctors walk out in protest against reforms (Medicii rezidenți din Coreea de Sud intră în grevă în semn de protest față de reforme)” (în engleză). Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ „South Korea raises health alert to 'severe' amid doctors' walkout (Coreea de Sud ridică alerta de sănătate la 'severă' în urma grevei medicilor)” (în engleză). NBC News. . Accesat în .
- ^ „South Korea health alert raised to 'severe' amid doctor walkout (Coreea de Sud ridică alerta de sănătate la 'severă' în urma grevei medicilor)” (în engleză). The Japan Times. . Accesat în .
- ^ Kim, Jack (). „South Korea to send military doctors to hospitals amid doctors' protest (Coreea de Sud trimite medici militari în spitale în urma protestului medicilor)”. Reuters (în engleză).
- ^ „South Korea PM offers to resign after election defeat (Premierul Coreei de Sud oferă demisia după înfrângerea în alegeri)” (în engleză). DW. . Accesat în .
- ^ Son, Ji-hyoung (). „Yoon advised to veto bills over broadcast governance (Yoon sfătuit să respingă proiectele de lege privind guvernanța difuzării)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Lee, Soo-jung (). „Gov't extends recruitment period for junior doctors as 98% of slots remain open (Guvernul prelungește perioada de recrutare pentru medicii rezidenți, deoarece 98% dintre posturi rămân neocupate)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ „PM says hospitals will extend application period for trainee doctor programs (Premierul anunță că spitalele vor prelungi perioada de înscriere pentru programele de medici rezidenți)” (în engleză). The Korea Herald. . Accesat în .
- ^ „PM Han overlooked as defense minister bypasses him on martial law declaration (Premierul Han ignorat în timp ce ministrul apărării îl ocolește în declarația legii marțiale)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Chae, Yun-hwan (). „PM says he 'consistently' opposed martial law declaration (Premierul afirmă că s-a opus în mod constant declarării legii marțiale)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „(2nd LD) Police question acting President Han in martial law probe (Poliția îl interoghează pe președintele interimar Han în ancheta privind legea marțială)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Arin (). „Opposition brands ruling party's plan to fill in for Yoon unconstitutional (Opoziția consideră neconstituțional planul partidului de guvernământ de a-l înlocui pe Yoon)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „Speaker denounces joint statement as unconstitutional, urges bipartisan talks (Președintele Camerei denunță declarația comună ca neconstituțională și îndeamnă la discuții bipartizane)” (în engleză). The Chosun Ilbo. . Accesat în .
- ^ „South Korea's President Yoon suspended after MPs vote to impeach him (Președintele Coreei de Sud, Yoon, suspendat după ce parlamentarii votează pentru demiterea sa)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
- ^ „Korea's opposition party chief proposes parliamentary-gov't consultative body on stabilizing state affairs (Liderul opoziției din Coreea propune un organism consultativ între parlament și guvern pentru stabilizarea afacerilor statului)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Smith, Josh (). „South Korea opposition will not seek to impeach acting president over martial law (Opoziția sud-coreeană nu va căuta să-l demită pe președintele interimar în legătură cu legea marțială)”. Reuters (în engleză).
- ^ Kwak, Yeon-soo (). „Acting president rejects 6 contentious bills amid dispute over his veto power (Președintele interimar respinge 6 proiecte de lege controversate pe fondul disputei privind puterea sa de veto)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Opposition party vows to immediately take steps to impeach Han (Partidul de opoziție promite să inițieze imediat demersuri pentru demiterea lui Han)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Ng, Kelly; Mackenzie, Jean (). „S Korea MPs file motion to impeach acting president (Parlamentarii sud-coreeni depun moțiune pentru demiterea președintelui interimar)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ Yi, Wonju (). „Main opposition submits bill to impeach acting President Han; vote up for Friday (Opoziția principală depune proiectul de lege pentru demiterea președintelui interimar Han; votul programat pentru vineri)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „[Breaking] South Korea's parliament votes to impeach acting president; Ruling party vows to challenge its effect (Parlamentul Coreei de Sud votează pentru demiterea președintelui interimar; partidul de guvernământ promite să conteste efectul)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Kim, Cynthia (). „Who is Choi Sang-mok, South Korea's second acting president in weeks (Cine este Choi Sang-mok, al doilea președinte interimar al Coreei de Sud în câteva săptămâni)”. Reuters (în engleză).
- ^ a b Lee, Haye-ah (). „PM attends 1st hearing of his impeachment trial (Prim-ministrul participă la prima audiere a procesului său de demitere)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Court concludes Prime Minister's impeachment trial in its first hearing (Curtea încheie procesul de demitere a prim-ministrului în prima audiere)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „Korea's Constitutional Court holds first hearing on former acting President Han's impeachment (Curtea Constituțională a Coreei ține prima audiere în cazul demiterii fostului președinte interimar Han)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Chae, Yun-hwan (). „Court schedules another hearing for Yoon's impeachment trial, selects impeached PM as witness (Curtea programează o nouă audiere în procesul de demitere a lui Yoon, selectându-l pe fostul prim-ministru ca martor)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Yi, Wonju (). „Impeached PM says Cabinet members tried to stop Yoon's martial law bid (Prim-ministrul demis afirmă că membrii cabinetului au încercat să-l oprească pe Yoon să impună legea marțială)”. Yonhap News Agency (în engleză).
- ^ „Ex-intel agency No. 2 changes testimony on where he wrote 'politician arrest list' (Fostul numărul 2 al agenției de informații schimbă mărturia despre locul în care a notat „lista cu politicieni de arestat")” (în engleză). The Korea Herald. . Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Constitutional Court dismisses impeachment of Prime Minister Han (Curtea Constituțională respinge demiterea prim-ministrului Han)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Da-sol (). „Court dismisses impeachment of Prime Minister Han Duck-soo (Curtea respinge demiterea prim-ministrului Han Duck-soo)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „2nd LD Constitutional Court dismisses motion to dismiss Prime Minister Han Duck-soo (Curtea Constituțională respinge cererea de demitere a prim-ministrului Han Duck-soo)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „2nd LD Acting President Han vows to address urgent issues after reinstatement (Președintele interimar Han promite să abordeze problemele urgente după reinstaurare)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Rachel, Lee; Hyunjung, Kim; Hosu, Lee (). „At least 24 dead in South Korea's 'worst ever' fires (Cel puțin 24 de morți în cele mai grave incendii din istoria Coreei de Sud)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ „South Korea forest agency says wildfire in southeastern county contained (Agenția forestieră a Coreei de Sud anunță că incendiul din comitatul sud-estic a fost stins)”. Reuters (în engleză). .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Acting president vetoes bill expanding corporate directors' fiduciary duty to include shareholders (Președintele interimar respinge proiectul de lege care extinde obligațiile directorilor corporativi pentru a include acționarii)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Jean, Mackenzie (). „South Korea's president has been removed from power: What happens now? (Președintele Coreei de Sud a fost demis: Ce urmează?)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ Koh, Ewe (). „South Korea to hold presidential election on 3 June (Coreea de Sud va organiza alegeri prezidențiale pe 3 iunie)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ Kim, Seung-yeon (). „Acting President Han Duck-soo holds first phone talks with U.S. President Donald Trump (Președintele interimar Han Duck-soo poartă primele discuții telefonice cu președintele SUA Donald Trump)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Seung-yeon (). „Acting President Han Duck-soo says South Korea will not form coalition with China and Japan to respond to U.S. tariffs (Președintele interimar Han Duck-soo afirmă că Coreea de Sud nu va forma o coaliție cu China și Japonia pentru a răspunde tarifelor SUA)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Acting President Han Duck-soo appoints Ma Eun-hyuk as 9th justice to Constitutional Court and nominates successors to retiring judges (Președintele interimar Han Duck-soo îl numește pe Ma Eun-hyuk al 9-lea judecător la Curtea Constituțională și nominalizează succesorii judecătorilor care se pensionează)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Yi, Wonju (). „Democratic Party threatens legal action against acting president's nomination of Constitutional Court justices (Partidul Democrat amenință cu acțiune legală împotriva nominalizării de către președintele interimar a judecătorilor la Curtea Constituțională)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Yi, Wonju (). „Constitutional Court accepts injunction against acting President Han's nomination of court justices (Curtea Constituțională acceptă suspendarea nominalizării de către președintele interimar Han a judecătorilor la Curtea Constituțională)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Yi, Wonju (). „Acting president vetoes bill limiting his powers to appoint Constitutional Court justices (Președintele interimar respinge proiectul de lege care limitează atribuțiile sale de a numi judecători la Curtea Constituțională)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Han, Duck-soo (). „韓대행 '중책 내려놓고 더 큰 책임 지겠다'…사실상 대선출마 (Președintele interimar Han Duck-soo anunță demisia, semnalând candidatura la prezidențiale)” (în coreeană). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Seung-wook; An, Yong-soo (). „한덕수, 대선출마 선언…"임기단축 개헌후 대선·총선 동시실시" (Han Duck-soo, anunță candidatura la prezidențiale… „După modificarea Constituției pentru scurtarea mandatului, alegeri prezidențiale și parlamentare simultane")” (în coreeană). Naver News. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Former Prime Minister Han Duck-soo declares presidential bid, pledges constitutional reform (Fostul prim-ministru Han Duck-soo își declară candidatura la prezidențiale și promite reformă constituțională)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „Ex-PM Han blocked from entering Gwangju cemetery amid protests (Fostul prim-ministru Han blocat la intrarea în cimitirul din Gwangju în mijlocul protestelor)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „Ex-PM Han says won't register for presidential race if no agreement with PPP on unified candidacy (Fostul prim-ministru Han Duck-soo spune că nu se va înregistra pentru cursa prezidențială dacă nu există un acord cu candidatul PPP Kim Moon-soo pentru un candidat unificat)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Hyeon, Ye-seul (). „PPP presidential candidate Kim Moon-soo claims party is leaving him out in the cold (Candidatul la președinție al Partidului Puterii Populare (PPP), Kim Moon-soo, susține că partidul îl lasă pe dinafară.)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ Choi, Kyong-ae (). „PPP floor leader launches hunger strike to urge candidacy unification (Liderul grupului parlamentar al Partidului Puterii Populare începe o grevă a foamei pentru a cere unificarea candidaturii)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Yoon, So-yeon (). „PPP will remove Kim Moon-soo as presidential candidate, replace him with Han Duck-soo (Partidul Puterii Populare îl va înlocui pe Kim Moon-soo cu Han Duck-soo ca candidat prezidențial)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ Chosun Ilbo (). „김문수 "국민의힘 후보 자격 불법 박탈…법적·정치적 대응" (Kim Moon-soo: „Retragerea ilegală a calității de candidat al PPP... Acțiuni legale și politice")” (în coreeană). Chosun Ilbo. Accesat în .
- ^ Oh, Seok-min (). „PPP members vote down motion to switch presidential candidate from Kim to Han (Membrii PPP resping propunerea de înlocuire a candidatului prezidențial Kim cu Han)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Oh, Seok-min (). „Former PM Han apologizes for conservative party's presidential candidacy disarray (Fostul prim-ministru Han își cere scuze pentru confuzia privind candidatura prezidențială a partidului conservator)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „South Korea's former PM Han drops presidential bid, ending rift among conservatives (Fostul prim-ministru al Coreei de Sud Han își retrage candidatura prezidențială, punând capăt conflictului dintre conservatori)”. Reuters (în engleză). .
- ^ Park, Boram (). „Ex-PM Han says he 'humbly accepts' party's rejection of his presidential candidacy (Fostul prim-ministru Han declară că „acceptă cu umilință" respingerea candidaturii sale prezidențiale de către partid)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „Former PM rejects PPP candidate's offer to serve as election campaign chairman (Fostul prim-ministru refuză oferta candidatului PPP de a deveni președinte al comitetului de campanie electorală)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Yu, Seon-hui (). „Paintings by Wife of Prime Minister Nominee Han Duck-soo Sold to Hyosung Group and Booyoung Housing for Tens of Millions of Won (Picturi ale soției nominalizatului pentru funcția de prim-ministru Han Duck-soo vândute grupului Hyosung și companiei Booyoung Housing pentru zeci de milioane de won)” (în engleză). Kyunghyang Shinmun. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Han Duck-soo la Wikimedia Commons- „Han Duck-soo” (în engleză). C-SPAN. Accesat în .
