Halogenură de acil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Structura chimică a unei halogenuri de acil

O halogenură de acil (de asemenea cunoscută și ca halogenură acidă) este un tip de compus organic derivat de la un oxoacid[1] prin înlocuirea unei grupe hidroxil cu o grupă halogenură.[2]

Dacă acidul este un acid carboxilic, atunci compusul conține o grupă funcțională –COX, care este formată dintr-o grupă carbonil legată de un atom de halogen. Formula generală a unei halogenuri de acil poate fi scrisă sub forma RCOX, unde R poate reprezenta, de exemplu, un radical alchil (sau orice alt rest organic), CO este grupa carbonil, iar X este halogenura.

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Cele mai cunoscute și utilizate halogenuri de acil sunt clorurile de acil. Totuși, iodura de acetil este cea mai produsă pe scară largă, astfel că miliarde de kilograme sunt produse anual pentru obținerea de acid acetic.[3]

Obținere[modificare | modificare sursă]

Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]

Halogenurile de acil sunt compuși destul de reactivi și sunt adesea sintetizați pentru că sunt utilizați ca și intermediari în sinteza altor compuși organici. De exemplu, o halogenură de acid poate suferi următoarele reacții chimice cu:

Hydration of Acyl Halide.PNG
Acyl Halide plus Alcohol.PNG
Acyl Halide plus Amine.PNG

În reacțiile de mai sus s-a mai format de asemenea și HX (acid halogenhidric). De exemplu, dacă halogenura de acil este o clorură de acil, atunci se va forma și acid clorhidric.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „acyl groups”.
  2. ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „acyl halides”.
  3. ^ Hosea Cheung, Robin S. Tanke, G. Paul Torrence "Acetic Acid" în Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2002, Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a01_045
  4. ^ Allen, C. F. H.; Barker, W. E. (). „Desoxybenzoin”. Organic Syntheses. 12: 16. doi:10.15227/orgsyn.012.0016. 
  5. ^ Allen, C. F. H.; Kibler, C. J.; McLachlin, D. M.; Wilson, C. V. (). „Acid Anhydrides”. Organic Syntheses. 26: 1. doi:10.15227/orgsyn.026.0001.