Guðni Th. Jóhannesson

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Guðni Jóhannesson
Guðni Th. Jóhannesson (2017-03-30).jpg
Guðni Jóhannesson
Date personale
Născut (52 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Reykjavík, Islanda Modificați la Wikidata
PărințiJóhannes Sæmundsson[*]
Margrét Thorlacius[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriPatrekur Jóhannesson[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEliza Reid[*] (din )
Elín Haraldsdóttir[*] Modificați la Wikidata
Număr de copii5[1] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Iceland.svg Islanda Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
profesor universitar[*]
traducător
politician Modificați la Wikidata
Președinte al Islandei Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deÓlafur Ragnar Grímsson
President-elect Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

PremiiOrdinul Elefantului[*] ()
Ordinul Regal al Serafimului[*] ()
Grand Cross with Collar of the Order of the White Rose of Finland[*] ()
Ordinul Sfântul Olaf în grad de mare cruce[*] ()
Ordinul de Merit al Germaniei în grad de mare cruce, clasă specială[*] ()
Alma materUniversitatea din Warwick[*][1]
University of Iceland[*][1]
St Antony's College[*][1]
Universitatea Queen Mary din Londra[*][1]
Universitatea Bonn[1]
Reykjavík University[*]
Universitatea Oxford
Prezență online

Guðni Thorlacius Jóhannesson (pronunție în islandeză: [ˈkvʏðnɪ ˈtʰɔrlaˌsiːʏs ˈjouːhanɛsɔn]; n. ,[1][2][3] Reykjavík, Islanda) este un politician islandez care a deținut funcția de al șaselea președinte al Islandei. El a preluat mandatul în 2016, după ce a câștigat cele mai multe voturi la alegerile din 2016, 71.356 (39,1%). A fost reales în 2020 cu 92,2% din voturi[4].

De profesie istoric, Guðni era docent la Universitatea din Islanda înainte de a candida pentru președinție în 2016. Domeniul său de cercetare este istoria modernă islandeză și a publicat lucrări despre Războaiele Codului, criza financiară islandeză din perioada 2008-2011 și președinția islandeză, printre alte subiecte.

Carieră[modificare | modificare sursă]

Guðni nu a făcut parte din nici un partid politic din Islanda[5]. El a declarat că va fi un „președinte mai puțin politic” decât predecesorul său datorită lipsei de partizanat. Guðni a subliniat importanța unității pentru mica națiune.

Guðni cu președintele rus Vladimir Putin în Arhanghelsk, Rusia, 2017

Guðni și-a atras atenția internațională în februarie 2017, atunci când el a glumit promițând că va interzice ananasul ca un topping de pizza[6].

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Convingeri religioase[modificare | modificare sursă]

Guðni nu face parte din nici o religie organizată, dar a fost crescut în credința catolică. El a părăsit Biserica Catolică din cauza răspunsului întârziat al acestei instituții la rapoartele de abuzuri efectuate de preoți[7]. Crezul său este Declarația Universală a Drepturilor Omului, „toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității”[8].

Onoruri[modificare | modificare sursă]

Onoruri islandeze[modificare | modificare sursă]

Externe Onoruri[modificare | modificare sursă]

Strămoși[modificare | modificare sursă]

Guðni este rudă înderpărtată a fostului președinte al SUA, Barack Obama: aceștia sunt verișori de gradul 24[14]. Conexiunea este realizată prin originea scoțiană a lui Obama, dar, deoarece aproape toți islandezii sunt descendenți ai episcopului Gottskálk grimmi Nikulásson, toți sunt rude îndepărtate ai lui Obama. Guðni are strămoși comuni cu președintele american Donald Trump prin descendența lor din Haakon al V-lea al Norvegiei[15].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kari i jötunmóð. Saga Íslenskrar erfðagreiningar og Kára Stefánssonar (Reykjavík: Nýja bókafélagið, 1999).
  • Völundarhús valdsins. Stjórnarmyndanir, stjórnarslit og staða forseta Íslands i embættistíð Kristjáns Eldjárns, 1968-1980 (Reykjavík: Mál og menning, 2005).
  • Óvinir ríkisins. Ógnir og innra öryggi i kalda stríðinu á Íslandi (Reykjavík: Mál og menning, 2006).
  • Þorskastríðin þrjú. Saga landhelgismálsins 1948-1976 (Reykjavík: Hafréttarstofnun Íslands, 2006).
  • Hrunið. Ísland á barmi gjaldþrots og upplausnar (Reykjavík: JPV, 2009)
  • Gunnar Thoroddsen. Ævisaga. (Reykjavík: JPV, 2010)
  • Fyrstu forsetarnir. (Reykjavík: Sögufélag, 2016)

Guðni a tradus patru cărți de Stephen King în islandeză[16].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h (PDF) https://ugla.hi.is/pub/hi/simaskra/cv_en/c8861dcbb1a1.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Gudni Th. Johannesson, Munzinger-Archiv, accesat în  
  3. ^ a b Guðni Thorlacius Jóhannesson, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ „Næst stærsti kosningasigur frá upphafi”. RÚV (în engleză). . Accesat în . 
  5. ^ Milne, Richard; Correspondent, Nordic (). „Iceland elects university historian as president”. Financial Times. ISSN 0307-1766. Accesat în . 
  6. ^ „Profile in Courage: Iceland's President Denounces Pineapple As a Pizza Topping”. Foreign Policy. Accesat în . 
  7. ^ Hringbraut. „Guðni Th sagði sig úr kaþólsku kirkjunni”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Jóhannesson, Guðni Th. „Guðni Th. Jóhannesson”. Arhivat din original la . 
  9. ^ Senest tildelte ordener. The Danish Monarchy. Retrieved 6 May 2018
  10. ^ Islannin presidentti Jóhannesson presidentti Niinistön vieraana: Yhteisiä tavoitteita Arktisessa neuvostossa. Retrieved 22 February 2018
  11. ^ https://www.president.lv/lv/jaunumi/foto-un-video/foto-un-video-arhivs/
  12. ^ Royal Court
  13. ^ Statsbesök från Island – dag 1. Swedish royal family. Retrieved 26 January 2018
  14. ^ „Geta tengt sig við Bandaríkjaforseta”. Morgunblaðið. . p. 10. 
  15. ^ "Donald Trump is related to most Icelanders and Danish and Norwegian Royalty", Morgunblaðið, Tue 24 Jan 2017
  16. ^ „Iceland historian Johannesson tipped to be voted president”. BBC News. Accesat în .