Gramatica limbii istroromâne

Gramatica istroromânei este foarte asemănătoare cu gramatica celorlalte limbi romanice de est.

Morfologie

Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features:

1. Declinarea substantivelor arată o raționalizare de forme: În mod normal, declinarea substantivelor în Română aproape a dispărut complet în Istroromână;
2. Inflexiunea verbală este mai conservativă și evoluția ei nu este așa pronunțată.

Substantivele

Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor și cel adjectival fiind plasat înnaintea adjectivelor.

Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural.

Cu toate acestea, precum se vorbește în Daco-Română, -l-ul articlolului definit la masculin singular cade, rămânând consoana de legătură -u-; spre exemplu: (Daco-Română) lupul > (Istro-Română) lupu, (Daco-Română) ursul > (Istro-Română) ursu, (Daco-Română) mielul > (Istro-Română) mľelu.

-le de închide este folosit pentru toate substantivele masculine la singular ce se termină în -e; spre exemplu fråtele (fratele), sorele (soarele), cărele (câinele).

• fiľ (fiu), fiľi (pl.)

Caz	Istro-Română	Aromână	Megleno-Română	Română
Nom/Ac sg.	fiľu	hiljlu	iľiu	fiul
Gen/Dat sg.	lu fiľu	a hiljlui	lu iľiu	al fiului
Nom/Ac pl.	fiľi	hiljli	iľii	fiii
Gen/Dat pl.	lu fiľi	a hiljlor	lu iľii	al fiilor

• socru (socru), socri (pl.)

Caz	Istro-Română	Aromână	Megleno-Română	Română
Nom/Ac sg.	socru	socrulu	socru	socrul
Gen/Dat sg.	lu socru	a socrului	lu socru	al socrului
Nom/Ac pl.	socri	socri	socri	socrii
Gen/Dat pl.	lu socri	a socrilor	lu socri	al socrilor

• fråte (frate), fråț (pl.)

Caz	Istro-Română	Aromână	Megleno-Română	Română
Nom/Ac sg.	fråtele	frate	frateli	fratele
Gen/Dat sg.	lu fråtele	a fratelui	lu frateli	al fratelui
Nom/Ac pl.	fråț	fratslji	frațili	frații
Gen/Dat pl.	lu fråț	a fratslor	lu fraților	al fraților

Cazul vocativ nu este prezent deoarece în mod normal, acesta corespunde cu nominativul.

Substantivele feminine

-a-ul ia locul lui -ĕ și -e; ex: cåsĕ > cåsa (casa), nopte > nopta (noaptea); cu toate acestea câteva substantive feminine ce se termină într-un -e accentuat se comportă diferit, ex: ste > stevu (steaua), ne > nevu (neaua,zăpada).

• fetĕ (fată), fete (pl.)

Caz	Istro-Română	Aromână	Megleno-Română	Română
Nom/Ac sg.	feta	feata	feta	fata
Gen/Dat sg.	lu feta	a featiljei	lu feta	al fetei

• muľerĕ (muiere,femeie), muľere (pl.)

Caz	Istro-Română	Aromână	Megleno-Română	Română
Nom/Ac sg.	muľera	muljarea	muľiarea	muierea
Gen/Dat sg.	lu muľera	a muljariljei	lu muľiarea	al muierei

• ste (stea), stele (pl.)

Caz	Istro-Română	Aromână	Megleno-Română	Română
Nom/Ac sg.	stevu	steao	steua	steaua
Gen/Dat sg.	lu stevu	a steaoljei	lu steua	al stelei
Nom/Ac pl.	stelele	steale	stelili	stelele
Gen/Dat pl.	lu stelele	a stealilor	lu stelilor	al stelelor

Substantivele neutre se comportă ca și cele masculine la singular și ca cele feminine la plural.

• bråț (braț), bråțe (pl.) - bråțu (brațul), bråțele (pl.)
• os (os), ose (pl.) - osu (osul), osele (pl.)
• zid (zid), zidur (pl.) - zidu (zidul), zidurle (pl.)
• plug (plug), plugur (pl.) - plugu (plugul), plugurle (pl.)

Formele articolului adjectival sunt ćela pentru masculin masculin și ćå pentru feminin singular, iar la masculin plural, ćeľ și femininul ćåle, ex: ćela bur (acela bun).

Articolul masculin nedefinit este un, la feminin fiind o. Declinarea articolului nedefinit a dispărut. Exemple: un om (un om), un cå (un cal), o misĕ (o masă), o båbĕ (o babă, o bătrână).

Pronumele

Pronumele definit poate fi personal, posesiv, demonstrativ, relativ și interogativ.

Pronumele personal

Case	I	II	III	III	I	II	III
Nom.	io	tu	ie	iå	noi	voi	ieľ/iåle
	Eu	tu	el	ea	noi	voi	ei
Ac.	mire	tire	ăl	ăl	ne	ve	lor
Ac.	me/m'	te/t'	ăl/l'	o	ne/n'	ve/v'	lor
	mă	te	îl	o	ne	vă	îi
Dat.	mi/âm/m'	ți/âț/ț'	âľ/ľ/lui	âľ/ľ/ľei	ni/ne/n'	vi/ve/v'	le/ľ
	mie	ție	lui	ei	nouă	vouă	lor

ex: m-åm ărs (am râs), l-åi vezut (l-ai văzut)

Pronumele posesiv:

Sg. Masc.	Fem.	Pl. Masc.	Fem.
meu/mev	me	meľ	mele
teu/tev	te	teľ	tele
seu/lui	se/ľei	seľ	sele
noștru	noștrĕ	noștri	noștre
voștru	voștrĕ	voștri	voștre
lor	lor	lor	lor

ex: mev ćåće (tatăl meu), lui căre (câinele lui), ľei måie (mama ei), noștri cåľ (caii noștri)

Pronumele demonstrativ

• acest, aceasta: ćest, ćåsta
• acești,aceste: ćeșť, ćåste

Mai poate începe și cu ț- sau ť- ex: țest om (acest om)

• acel,acea: ćel, ćå
• acei,acele: ćeľ, ćåle

De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure (acele linguri)

• acesta,aceasta: ćesta-istu, ćåsta-ista
• acela,acea: ćela-istu, ćåista
• celălalt,cealaltă: ćela-åt, ćå-åtĕ
• ceilalți,celelalte: ćeľ-åľți, ćåle-åte

Pronumele relativ

• care: cåre / cårle, pl. cårli

Pronumele interogativ

• who: ćire / će
• which: cåre / cårle, pl. cårli
• which one: căt

Pronumele nedefinite

(M - F)

un,o: un - o

vreun,vreo: vrun - vro

un,o: ur - o

niciun,nicio: ničur - ničurĕ

nimic: nimic

ceva: ćeva

alt,altă: åt - åta - åto

fiecare: saki - saca - saco

oricare: cătcoder

Numeralul cardinal

Majoritatea numerelor cardinale au origine latină, dar există și câteva împrumuturi din slavă

1. un/ur (M), o (F)
2. doi (M), do (F)
3. trei
4. påtru
5. ćinć / ținț
6. șåse
7. șåpte
8. opt / osăn
9. devet
10. zåće / zeće / deset
11. urprezåće / iednaist
12. doiprezåće / dvanaist
13. treiprezåće / trenaist

19. devetprezåće

20. dovotezåće / dvadeset / dvaiset

21. dovotezåće și ur

30. treivotezåće

40. cvårnaru

50. ćinćvotezåće

...

100. sto

101. sto și ur

200. dovotesto

1000. miľår / tisuť / tåvžânt

Notă:

11 se compune ca în Română din '1 spre 10' ur-pre-zåće

20 se compune din 'de 2 ori 10' do-vote-zåće, iar 200 este 'de 2 ori 100' do-vote-sto

1000 miľår vine din dialectul Venețian, tisuť din Slavă, iar tåvžânt din Germană.

Numeralul ordinal

(M - F)

primul - prvi - prva

al 2-lea - doile - dova

al 3-lea - treile - treia

al 4-lea - påtrile - påtra

al 5-lea - ćinćile - ćinća

al 6-lea - șåsele - șåsa

al 7-lea - șåptele - șåpta

al 8-lea - osmule - osma

al 9-lea - devetile - deveta

al 10-lea - desetile - deseta

ultimul - zådni / zădăńu - zådńa

Bibliografie

• A. Kovačec: Notes sur les formes de cas en istroroumain. Studia Romanica 13-14: 75-84, Zagreb 1962
• A. Kovačec: Certaines modifications grammaticales des 'quantitatifs' et 'qualitatifs' istroroumains dues à l' influence croate. Studia Romanica 23: 195-210, Zagreb 1967
• A. Kovačec: Le calque lexical d'après le croate comme cause de certains changements grammaticaux istroroumains. Actele celui de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, vol. 2: 1127-1131, București 1971
• A. Kovačec: Istrorumunjsko-hrvatski rječnik s gramatikom i tekstovima (Glosar Istroromân-Croat cu gramatica și texte). Verba moritura vol. I, 1 - 378 p. Mediteran, Pula 1998

Vezi și

• Istria (peninsulă)
• Istroromâni
• Limba istroromână

Legături externe

• Comunitate Istro-Română de pe tot globul, o subdiviziune a Istriei pe Internet Arhivat în 9 octombrie 2008, la Wayback Machine.
• Istro-românii în Croația
• UNESCO Red Book on Endangered Languages