Grabovë e Sipërme

Coordonate: 40°47′43″N 20°24′31″E ({{PAGENAME}}) / 40.79528°N 20.40861°E
Grabovë e Sipërme
Greãva, Grabuva, Grabova
— Sat —
Saltul Grabova văzut dinspre Shkembi Kopacit
Grabovë e Sipërme Grabovë e Sipërme (Albania) Poziția geografică

Țară	Albania
Regiune	Elbasan
Municipalitate	Gramsh
Diviziune	Lenie

Altitudine	1.250 m.d.m.

Fus orar	Ora Europei Centrale

Prezență online

Modifică date / text

Grabovë e Sipërme (sau Grabova; în aromână Greãva, Grabuva) este un sat din Albania locuit de aromâni.^[1]^[2] Satul este situat în Lenie, o fostă municipalitate care în urma reformei administrative din 2015 a devenit diviziune a municipalității Gramsh.^[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Grabova a fost inițial un oraș medieval înființat în secolul al X-lea. Aromânii au emigrat sau au părăsit Grabova în câteva ocazii de-a lungul istoriei, dar localitatea nu a fost niciodată părăsită complet. Primul val de depopulare a avut loc în secolul al XVII-lea, când Grabova a împărtășit soarta orașului Moscopole, iar un al doilea val în perioada interbelică, începând cu 1931, când mulți locuitori din Grabova s-au mutat în Elbasan și Lushnjë. În 1933, 15 familii din sat au emigrat în România. Inițial, ele s-au stabilit în Cadrilater, iar după retrocedarea acestuia către Bulgaria, în 1940, au migrat către satul Nisipari din județul Constanța, de unde s-au mutat în orașele din vecinătate, Medgidia, Ovidiu și Constanța. Un alt important val de migrație a început în 1950, când autoritățile comuniste au folosit meșterii din Grabova pentru a construi unități industriale în orașele Korçë, Pogradec, Gramsh, Elbasan și Tirana.^[1] Cum Grabove sunt și alte dau satele numite : Nicea ( Niçë ) și Lunca ( Llëngë ) in judetul Pogradec, Albania.

În secolul al XVIII-lea, în sat a fost ridicată o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae, declarată monument cultural de categoria I în anul 1984.^[4]^[5]

Cele mai răspândite nume din Grabova[modificare | modificare sursă]

Nume de familie[modificare | modificare sursă]

Bardhi, Buzo, Cyco, Canuti, Nishku, Trushi, Thano, Verushi.^[1]

Prenume masculine[modificare | modificare sursă]

Andoni, Kristo, Dhimo, Theodhor (Dhori), Jani, Jorgji, Llambi, Dhionis, Pandeli, Piro, Spiro, Sotir (Sotiraqi), Themistokli, Thoma, Vangjeli, etc.^[1]

Prenume feminine[modificare | modificare sursă]

Dhimitra, Margarita, Maria, Naunka, Parashqevi, Thomaidha, Violeta (Violta)^[1]

Personalități născute la Grabova[modificare | modificare sursă]

Andrei Șaguna, mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române;^[1]
Kiril al Bulgariei, primul patriarh al patriarhatului restaurat al Bisericii Ortodoxe Bulgare;^[6]
Lika Ianko, pictor bulgar;^[7]^[8]
Familia Çetiri, pictori de icoane activi în zonele centrale și de sud ale Albaniei;

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Bardu, Nistor (2007). „La aromânii din localitatea Grabova (Greava) din Albania. Observații sociolingvistice” (PDF). Constanța: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. Arhivat (PDF) din originalul de la 27 martie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.
^ Schwandner-Sievers, Stephanie (martie 1999). „The Albanian Aromanians' Awakening: Identity Politics and Conflicts in Post-Communist Albania”. European Centre for Minority Issues. Ecmi.de. Arhivat din originalul de la 25 aprilie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.
^ „LIGJ Nr. 115/2014 | QARKU ELBASAN” (PDF). Monitorul Oficial al Albaniei (în albaneză). vendime.al. 1 septembrie 2014. pp. 6368–6369. Arhivat (PDF) din originalul de la 15 martie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.
^ „Gramsh, inspektime në kishën e Shën Kollit / FOTO”. Orthodoxia News Agency (în albaneză). orthodoxianewsagency.gr. 26 iunie 2019. Arhivat din original la 30 aprilie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.
^ „LISTA E MONUMENTEVE TË KULTURËS - QARKU ELBASAN” (PDF). IKTK | Instituti Kombetar i Trashegimise Kulturore (în albaneză). iktk.gov.al. 26 iunie 2019. p. 8 (poz.61). Arhivat (PDF) din originalul de la 3 februarie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.
^ Омарчевски, Александър (28 septembrie 2017). „ЖИВОТ И ДЕЙНОСТ НА БЪЛГАРСКИЯ ПАТРИАРХ КИРИЛ (по повод 40-тата годишнина от неговата блажена кончина)”. Biserica Ortodoxă Bulgară (în bulgară). bg-patriarshia.bg. Arhivat din original la 28 septembrie 2017. Accesat în 30 aprilie 2023.
^ Farka, Kurt (24 februarie 2018). „Si e njoha artisten e madhe me origjinë shqiptare, Lika Janko” (în albaneză). Shqiperia.com. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2023. Accesat în 17 august 2021.
^ Dimitrova, Svetlana (1 decembrie 2020). „Lika Yanko's sacral world”. Radio Bulgaria. bnr.bg. Arhivat din originalul de la 10 februarie 2023. Accesat în 17 august 2021.

[:0-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Bardu, Nistor (2007). „La aromânii din localitatea Grabova (Greava) din Albania. Observații sociolingvistice” (PDF). Constanța: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. Arhivat (PDF) din originalul de la 27 martie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.

[2] Schwandner-Sievers, Stephanie (martie 1999). „The Albanian Aromanians' Awakening: Identity Politics and Conflicts in Post-Communist Albania”. European Centre for Minority Issues. Ecmi.de. Arhivat din originalul de la 25 aprilie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.

[3] „LIGJ Nr. 115/2014 | QARKU ELBASAN” (PDF). Monitorul Oficial al Albaniei (în albaneză). vendime.al. 1 septembrie 2014. pp. 6368–6369. Arhivat (PDF) din originalul de la 15 martie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.

[4] „Gramsh, inspektime në kishën e Shën Kollit / FOTO”. Orthodoxia News Agency (în albaneză). orthodoxianewsagency.gr. 26 iunie 2019. Arhivat din original la 30 aprilie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.

[5] „LISTA E MONUMENTEVE TË KULTURËS - QARKU ELBASAN” (PDF). IKTK | Instituti Kombetar i Trashegimise Kulturore (în albaneză). iktk.gov.al. 26 iunie 2019. p. 8 (poz.61). Arhivat (PDF) din originalul de la 3 februarie 2023. Accesat în 30 aprilie 2023.

[6] Омарчевски, Александър (28 septembrie 2017). „ЖИВОТ И ДЕЙНОСТ НА БЪЛГАРСКИЯ ПАТРИАРХ КИРИЛ (по повод 40-тата годишнина от неговата блажена кончина)”. Biserica Ortodoxă Bulgară (în bulgară). bg-patriarshia.bg. Arhivat din original la 28 septembrie 2017. Accesat în 30 aprilie 2023.

[7] Farka, Kurt (24 februarie 2018). „Si e njoha artisten e madhe me origjinë shqiptare, Lika Janko” (în albaneză). Shqiperia.com. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2023. Accesat în 17 august 2021.

[8] Dimitrova, Svetlana (1 decembrie 2020). „Lika Yanko's sacral world”. Radio Bulgaria. bnr.bg. Arhivat din originalul de la 10 februarie 2023. Accesat în 17 august 2021.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]