Grégoire de Saint-Vincent
Grégoire de Saint-Vincent | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [3][4] Brugge, Țările de Jos Spaniole(d)[1] |
Decedat | (82 de ani)[3][4] Gent, Țările de Jos Spaniole(d)[1] |
Religie | catolicism |
Ocupație | matematician profesor universitar[*] preot catolic[*] |
Limbi vorbite | limba latină |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din Douai[*][1][2] Jezuïetencollege[*][1] collegio Romano[*][1] |
Organizație | Onze-Lieve-Vrouwecollege[*][1] Oude Universiteit Leuven[*][1] Împărat romano-german[1] Sint-Barbaracollege[*][1] |
Profesor pentru | Jean-Charles della Faille |
Modifică date / text |
Grégoire de Saint-Vincent (n. 22 martie 1584 la Bruges - d. 5 iunie 1667 la Gent) a fost un călugăr iezuit flamand, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul matematicii.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Deși a dus o viață retrasă, a realizat descoperiri interesante în domeniul geometriei. Prin studiul problemelor din acest domeniu și din mecanică, a devenit unul din inițiatorii calculului diferențial și integral.
A efectuat cuadratura spiralei lui Arhimede și a demonstrat că această curbă poate fi redusă la rectificarea parabolei. O deosebită valoare o deține teorema pe care a stabilit-o referitor la egalitatea ariilor a două bande de hiperbolă și care a condus ulterior la descoperirea proporționalității acestor arii cu logaritmul raportului dintre anumite distanțe corespunzătoare dreptelor care delimitează aceste bande.
În 1647 a stabilit legătura dintre teoria logaritmilor și cuadratura hiperbolei, observând că logaritmii lui Neper au ca imagine geometrică ariile segmentelor de hiperbolă echilateră cuprinse între o asimptotă și două paralele la cealaltă asimptotă. A introdus metoda exhaustivă. Lucrarea sa cu privire la cuadratura cercului a fost criticată de mai mulți matematicieni, între care și Andrea Taqust, în schimb Newton și Leibniz au manifestat admirație pentru lucrările lui Gregorius, considerându-l ca pe unul care a pus bazele geometriei moderne.
În 1647 a studiat fasciculele armonice. Un alt obiect important de studiu l-au constituit conicele.
Cea mai importantă scriere a sa este Opus geometricum, cuadratura circuli et sectionum coni, apărută la Anvers în 1647.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i MacTutor History of Mathematics archive
- ^ Biographie nationale de Belgique
- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b Gregorius a San Vincento, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în