Gobio

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Gobio
Gobio gobio
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Actinopterygii
Ordin: Cypriniformes
Familie: Cyprinidae
Subfamilie: Gobioninae
Gen: Gobio
G. Cuvier, 1816
Modifică text Consultați documentația formatului

Gobio este un gen de pești bentonici, dulcicoli de talie mică, din familia Cyprinidae, din apele din Asia estică și Europa. Importanța economică este relativ redusă.

Descrierea[modificare | modificare sursă]

Au corpul alungit, relativ înalt, ușor comprimat lateral, cu linia spatelui și abdomenului rotunjite și acoperit cu solzi. Pedunculul caudal comprimat lateral, înălțimea lui este simțitor mai mare decât grosimea sa în dreptul marginii posterioare a analei. Capul mai mult sau mai puțin comprimat lateral. Gura semilunară, dispusă inferior sau subterminal, cu buze subțiri, nepapiloase, uneori cea inferioară întreruptă la mijloc. La colțurile gurii se găsesc o pereche de mustăți de mărime variabilă; rareori mustățile sunt rudimentare sau lipsesc. Înotătoarea dorsală este unică, scurtă și înaltă, cu 7-8 radii ramificate (divizate) și 3 radii simple, ea se inserează puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Marginea înotătoarei dorsale este ușor concavă (majoritatea speciilor), mai rar adânc concavă sau ușor convexă. Înotătoarea anală scurtă, cu 6 radii ramificate și 2-4 radii simple. Ultima radie simplă a înotătoarelor dorsală și anală este neosificată. Înotătoarea caudală adânc scobită. Înotătoarele ventrale cu 2 radii simple și 5-8 radii divizate. Înotătoarele pectorale cu o radie simplă și 13-17 divizate. Anusul deplasat la oarecare distanță înaintea înotătoarei anale și este situat mai aproape de înotătoarea anală decât de înotătoarele ventrale. Linia laterală completă, aproape rectilinie, dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Corpul acoperit cu solzi persistenți, destul de mari, 36-49 pe linia laterală, 4-8 solzi între linia laterală și ventrale. Solzii dorsali necarinați. Solzii laterali puțin mai înalți decât lungi. Fața dorsală a corpului, până la inserția dorsalei, complet acoperită cu solzi. Toracele (pieptul) și istmul nude (majoritatea speciilor) sau acoperite cu solzi. Dinții faringieni dispuși pe două rânduri, în număr de 2.5-5.2, 3.5-5.3, 3.5-4.2, 3.5-5.2 etc.; ei sunt terminați într-un croșet evident, încârligat la vârf. Spinii branhiali sunt scurți, rari și distanțați. Vezica respiratorie nu este închisă într-o capsulă osoasă. Tubul digestiv scurt. Coloritul corpului este cenușiu întunecat sau verzui pe spate, iar pe laturi mai deschis și cu pete negre. Pe laturile corpului 6-12 pete întunecate, în general mari.

Specii din România[modificare | modificare sursă]

În România se cunosc 2 specii:

Ambele specii erau incluse în clasificările mai vechi în subspecia Gobio gobio obtusirostris și erau denumite popular ca porcușor sau porcușor comun.

Specii din Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

În Republica Moldova se cunosc 3 specii:

Specii din Europa[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Autorul taxonului Denumirea română Arealul Statutul IUCN Imaginea
Gobio alverniae [1][2] Kottelat & Persat, 2005 Porcușorul (gobionul) de Auvergne Franța: în bazinele fluviilor Loara superioară, Dordogne, Lot și Tarn.
Neamenințată cu dispariția[3]
Gobio banarescui [4] Dimovski & Grupche, 1974 Porcușor (gobionul) de Vardar, Porcușor (gobionul) Bănărescu Specie endemică în bazinul râului Vardar, în Republica Macedonia și este semnalat și în Grecia.
Neevaluată
Gobio brevicirris [5][6] Fowler, 1976 (Berg 1914) Porcușor de Don Fluviul Don (Rusia și Ucraina)
Neamenințată cu dispariția[7]
Gobio bulgaricus [8][9] Drensky, 1926 Porcușor egeean Specie endemică râurilor aferente Mării Egee, de la bazinele Mariței până la Aliakmon. Semnalat în Turcia europeană, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, Albania.
Neamenințată cu dispariția[10]
Gobio carpathicus [11][12] Vladykov, 1925 Porcușor carpatic Bazinul Tisei (Someș, Tur, Mureș, Criș) al Dunării (Olt). Semnalat în Ungaria, Polonia, România, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina
Neamenințată cu dispariția[13]
Gobio caucasicus [14] Kamensky, 1901 Porcușor colchic, Porcușor caucazian În râurile de pe țărmul rus (Krasnodar), georgian și turc (râul Çoruh) al Mării Negre
Neamenințată cu dispariția[15]
Gobio delyamurei [16][17] Freyhof & Naseka, 2005 Porcușor de Ciornaia Specie endemică din bazinul râului Ciornaia din sud-vestul peninsulei Crimeea (Ucraina).
Critic amenințată cu dispariția[18]
Gobio feraeensis [19][20] Stephanidis, 1973 Porcușor de Tesalia Specie endemică din bazinul râului Pinios și Lacul Karla (în prezent dispărută), din Tesalia, (Grecia).
Vulnerabilă[21]
Gobio gobio [22][23] (Linnaeus, 1758) Porcușorul comun, Porcușor european Aria de distribuție originală a speciei include cea mai mare parte a Europei centro-septentrională și nord-est. Arealul cuprinde bazinul Loarei, râurile din estul Marii Britanii, Cornwall și râurile din Franța care se varsă în Canalul Mânecii, bazinele aferente Mării Nordului și Mării Baltice, bazinul Ronului, Volgăi, Dunării superioare, bazinele mijlocii și superioare ale Nistrului, Bugului și Niprului, sudului Finlandei. Specia este prezentă și în bazinele râurilor care se varsă în Marea Albă și Marea Barents (Onega, Dvina, Mezen și Peciora) și din Kazahstan. Limitele de est și de sud nu este clar stabilite. Este nativ în Regatul Unit, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Germania, Austria, Franța, Belgia, Elveția, Olanda, Liechtenstein, Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Bielorusia, Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova. A fost introdus în Irlanda, Țara Galilor, Scoția și Italia de nord și de est. Nu a fost găsit în România.
Neamenințată cu dispariția[24]
Gobio holurus [25][26] Fowler, 1976 (Berg, 1914) Porcușor caspian, Porcușor caspic Specie comună în bazinele râurilor Kuma, Terek și Sulak din regiunea vestică a bazinului Mării Caspice. Semnalat în Rusia, Azerbaidjan; Georgia.
Neamenințată cu dispariția[27]
Gobio kovatschevi [28][29] Chichkoff, 1937 Porcușor de Varna Specie endemică din bazinul râului Provadia, din regiunea Varna (Bulgaria).
Vulnerabilă[30]
Gobio krymensis [31][32] Bănărescu & Nalbant, 1973 Porcușor de Crimeea, Porcușor de Salgir Specie endemică în bazinele râurilor Salgir, Alma și Bel Bek, din Peninsula Crimeea (Ucraina).
Vulnerabilă[33]
Gobio kubanicus [34][35] Vasil'eva, 2004 Porcușor de Kuban Specie endemică în bazinul râului Kuban (Rusia).
Neamenințată cu dispariția[36]
Gobio lozanoi [37][38] Doadrio & Madeira, 2004 Porcușor iberic Specia endemică în zona superioară a bazinului râului Adour din Gasconia (Franța), în Pirinei este nativă în Spania în bazinul râului Ebru și Bidasoa. Introdusă în restul Peninsulei Iberice (Spania Portugalia). A fost semnalată și în Andorra.
Neamenințată cu dispariția[39]
Gobio obtusirostris [40][41] Valenciennes, 1842 Porcușorul dunărean, Porcușorul danubian Specia endemica în bazinul mijlociu și superior al fluviului Dunărea. Este semnalată în Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, estul Elveției, vestul Ungariei, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, sud-vestul României, nord-vestul Bulgariei, nordul Italiei și nordul Macedoniei.
Neamenințată cu dispariția[42]
Gobio occitaniae [43][44] Kottelat & Persat, 2005 Porcușor de Languedoc Specia este endemica în sud-vestul Franței, în bazinele Golfului Lion (Marea Mediterană) între Ron și Pirinei, în vest până la Estuarul Gironde și Dordogne. A fost semnalată și în Andorra și nordul Spaniei.
Neamenințată cu dispariția[45]
Gobio ohridanus [46][47] Karaman, 1924 Porcușor de Ohrid Specie endemică din bazinul lacului Ohrid, la granița dintre Albania și Macedonia. Importată în Franța și, probabil, în alte țări.
Vulnerabilă[48]
Gobio sarmaticus [49][50] Berg, 1949 Porcușor sarmatic, Porcușor ucrainean Specie comună în bazinul inferior al râurilor Nistru (Republica Moldova), Bug și Nipru (Ucraina).
Neamenințată cu dispariția[51]
Gobio skadarensis [52][53] Karaman, 1937 Porcușor de Skadar Specie endemică în râurilor Zeta și Morača, afluenți ai bazinului lacului Skadar, din Albania și Muntenegru.
Amenințată cu dispariția[54]

Specii[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gobio alverniae, Kottelat & Persat, 2005 Auvergne gudgeon. FishBase
  2. ^ Il gobione dell'Alvernia, Gobio alverniae, Kottelat & Persat, 2005. Associazione Ichthyos Italia
  3. ^ Gobio alverniae, Kottelat & Persat, 2005. The IUCN Red List of Threatened Species
  4. ^ Il gobione del Vardar, Gobio banarescui. Dimovski & Grupche, 1974. Associazione Ichthyos Italia
  5. ^ Gobio brevicirris Fowler, 1976, Don gudgeon. FishBase
  6. ^ Il gobione del Don, Gobio brevicirris (Berg 1914) . Associazione Ichthyos Italia
  7. ^ Gobio brevicirris, Fowler, 1976. The IUCN Red List of Threatened Species
  8. ^ Gobio bulgaricus Drensky, 1926. FishBase
  9. ^ Il gobione dell'Egeo, Gobio bulgaricus, Drensky, 1926. Associazione Ichthyos Italia
  10. ^ Gobio bulgaricus, Drensky, 1926. The IUCN Red List of Threatened Species
  11. ^ Gobio carpathicus Vladykov, 1925, Carpathian gudgeon. FishBase
  12. ^ Il gobione dei Carpazi, Gobio carpathicus Vladykov, 1925. Associazione Ichthyos Italia
  13. ^ Gobio carpathicus, Vladykov, 1925. The IUCN Red List of Threatened Species
  14. ^ Gobio caucasicus Kamensky, 1901. FishBase
  15. ^ Gobio caucasicus, Kamensky, 1901. The IUCN Red List of Threatened Species
  16. ^ Gobio delyamurei Freyhof & Naseka, 2005. FishBase
  17. ^ Il gobione del Chornaya, Gobio delyamurei, Freyhof & Naseka, 2005. Associazione Ichthyos Italia
  18. ^ Gobio delyamurei, Freyhof & Naseka, 2005. The IUCN Red List of Threatened Species
  19. ^ Gobio feraeensis Stephanidis, 1973, Thessaly gudgeon. FishBase
  20. ^ Il gobione di Tessaglia, Gobio feraeensis Stephanidis, 1973. Associazione Ichthyos Italia
  21. ^ Gobio feraeensis, Stephanidis, 1973. The IUCN Red List of Threatened Species
  22. ^ Gobio gobio (Linnaeus, 1758), Gudgeon. FishBase
  23. ^ Il gobione europeo, Gobio gobio (Linnaeus, 1758) . Associazione Ichthyos Italia
  24. ^ Gobio gobio (Linnaeus, 1758). The IUCN Red List of Threatened Species
  25. ^ Gobio holurus Fowler, 1976, Caspian gudgeon. FishBase
  26. ^ Il gobione del Caspio, Gobio holurus Berg, 1914. Associazione Ichthyos Italia
  27. ^ Gobio holurus, Fowler, 1976. The IUCN Red List of Threatened Species
  28. ^ Gobio kovatschevi Chichkoff, 1937, Varna gudgeon. FishBase
  29. ^ Il gobione di Varna, Gobio Kovatschevi, Chichkoff, 1937. Associazione Ichthyos Italia
  30. ^ Gobio kovatschevi, Chichkoff, 1937. The IUCN Red List of Threatened Species
  31. ^ Gobio krymensis Bănărescu & Nalbant, 1973, Salgir gudgeon. FishBase
  32. ^ Il gobione di Crimea, Gobio Krymensis, Banarescu & Nalbant 1973. Associazione Ichthyos Italia
  33. ^ Gobio krymensis, Bănărescu & Nalbant, 1973. The IUCN Red List of Threatened Species
  34. ^ Gobio kubanicus Vasil'eva, 2004. FishBase
  35. ^ Il gobione del Kuban, Gobio kubanicus, Vasil'eva, 2004. Associazione Ichthyos Italia
  36. ^ Gobio kubanicus, Vasil'eva, 2004. The IUCN Red List of Threatened Species
  37. ^ Gobio lozanoi Doadrio & Madeira, 2004. FishBase
  38. ^ Il gobione di Guascogna, Gobio lozanoi, Doadrio & Madeira, 2004. Associazione Ichthyos Italia
  39. ^ Gobio lozanoi, Doadrio & Madeira, 2004. The IUCN Red List of Threatened Species
  40. ^ Gobio obtusirostris Valenciennes, 1842. FishBase
  41. ^ Il gobione danubiano, Gobio obtusirostris Valenciennes, 1842. Associazione Ichthyos Italia
  42. ^ Gobio obtusirostris, Valenciennes, 1842. The IUCN Red List of Threatened Species
  43. ^ Gobio occitaniae Kottelat & Persat, 2005. FishBase
  44. ^ Il gobione della Linguadoca, Gobio occitaniae Kottelat & Persat, 2005. Associazione Ichthyos Italia
  45. ^ Gobio occitaniae, Kottelat & Persat, 2005. The IUCN Red List of Threatened Species
  46. ^ Gobio ohridanus Karaman, 1924, Ohrid gudgeon. FishBase
  47. ^ Il gobione del lago di Ocrida, Gobio ohridanus Karaman, 1924. Associazione Ichthyos Italia
  48. ^ Gobio ohridanus, Karaman, 1924. The IUCN Red List of Threatened Species
  49. ^ Gobio sarmaticus Berg, 1949, Ukrainian gudgeon. FishBase
  50. ^ Il gobione ucraino, Gobio sarmaticus Berg, 1949. Associazione Ichthyos Italia
  51. ^ Gobio sarmaticus, Berg, 1949. The IUCN Red List of Threatened Species
  52. ^ Gobio skadarensis Karaman, 1937, Skadar gudgeon. FishBase
  53. ^ Il gobione di Scutari, Gobio skadarensis, Karaman, 1936. Associazione Ichthyos Italia
  54. ^ Gobio skadarensis, Karaman, 1937. The IUCN Red List of Threatened Species
  55. ^ a b Turan, D., Japoshvili, B., Aksu, İ. & Bektaș, Y. (2016): Description of two new species of the genus Gobio (Teleostei: Cyprinidae) from the Black Sea coast of Turkey. Zoology in the Middle East, 62 (2): 112-124.
  56. ^ Jouladeh-Roudbar, A., Vatandoust, S., Eagderi, S., Jafari-Kenari, S. & Mousavi-Sabet, H. (2015): Freshwater fishes of Iran; an updated checklist. Aquaculture, Aquarium, Conservation & Legislation - International Journal of the Bioflux Society, 8 (6): 855-909.
  57. ^ Mousavi-Sabet, H., Ganjbakhsh, B., Geiger, M.F. & Freyhof, J. (2016): Redescription of Gobio nigrescens from the Hari River drainage (Teleostei: Cyprinidae). Zootaxa, 4114 (1): 71–80.
  58. ^ Turan, D., Ekmekçi, F.G., Luskova, V. & Mendel, J. (2012): Description of a new species of genus Gobio from Turkey (Teleostei: Cyprinidae). Zootaxa, 3257: 56–65.
  59. ^ Li, S. (). Fishes of the Yellow River and Beyond. The Sueichan Press. p. 638. ISBN 9789578596771. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gobio&oldid=15980073