Sari la conținut

Glocalizare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în decembrie 2025

Glocalizarea (un termen compus din globalizare și localism) se referă la existența simultană a tendințelor globalizante și a celor particularizante, locale, în sistemele sociale, politice și economice contemporane[1]. Conceptul se opune concepțiilor simpliste care privesc procesele de globalizare drept simple extinderi ale limitelor teritoriale. Termenul de glocalizare atrage atenția asupra faptului că importanța tot mai mare acordată integrării la nivel continental și global este însoțită de un interes crescut pentru integrare la nivel local și regional[1].

Adjectivul glocal desemenează un fenomen „particular și caracteristic pentru un anumit loc, dar și la nivel global”[2]. Termenul de management glocal, caracterizat de îndemnul „gândește global, acționează local”, este utilizat în strategiile de afaceri de tot mai multe companii care intenționează să se extindă și peste hotare.[3]

Utilizări variate

[modificare | modificare sursă]

Termenul se poate referi la

  • Persoane fizice, gospodării sau organizații care stabilesc și întrețin rețele sociale interpersonale ce combină interacțiunile locale cu interacțiuni la mare distanță[4]
  • Declararea unei localități specifice – o comună, un oraș sau un stat – drept teritoriu mondial, cu responsabilități și drepturi la scară mondială; un proces care a început în Franța în 1950 și care a fost numit inițial mondializare.

Istoricul conceptului

[modificare | modificare sursă]

Conceptul provine din cuvântul japonez dochakuka, care înseamnă „localizare globală”. Inițial acesta se referea la adaptarea tehnicilor agricole la condițiile locale. A devenit un buzzword atunci când mediul de afaceri japonez l-a adoptat în anii 1980[5]. Cuvântul a fost folosit pentru prima dată de Manfred Lange[6], șeful Secretariatului Național German pentru Schimbări Globale,[7] care a folosit „glocal” cu referire la lucrarea Blackbox Nature: Cubul Rubik al ecologiei, prezentată de Heiner Benking la o conferință internațională despre știință și politică[8][9].

Termenul „glocalizare” a apărut pentru prima dată într-un număr al revistei Harvard Business Review de la sfârșitul anilor 1980. La o conferință din 1997 pe tema „Globalizarea și cultura indigenă”, sociologul Roland Robertson a afirmat că glocalizarea înseamnă „simultaneitatea – co-prezența – tendințelor de universalizare și particularizare”[10].

Termenul a intrat în rândul vorbitorilor de limbă engleză prin intermediul lui Robertson în anii 1990, al sociologilor canadieni Keith Hampton și Barry Wellman la sfârșitul anilor 1990[11] și al lui Zygmunt Bauman[12]. Erik Swyngedouw a fost un alt utilizator timpuriu al termenului[13].

Încă din anii 1990, glocalizarea a fost teoretizată în mod productiv de mai mulți sociologi și alți specialiști din domeniul științelor sociale[14] și poate fi înțeleasă ca un proces care combină preocupările localismului[15] cu forțele globalizării sau ca o adaptare și interpretare locală a forțelor globale. Privită drept un cadru teoretic, este compatibilă cu multe dintre preocupările teoriei postcoloniale⁠(d)[16] , iar impactul său este deosebit de vizibil în digitalizarea muzicii[17] și a altor forme de patrimoniu cultural[18]. De atunci, conceptul a fost utilizat în domeniile geografiei, sociologiei și antropologiei[19]. Glocalizarea este, de asemenea, un concept proeminent în studiile de afaceri, în special în domeniul comercializării de bunuri și servicii către un grup eterogen de consumatori[19].

Sociologie

[modificare | modificare sursă]

Conceptul de glocalizare este inclus în discursul despre teoria socială. Acest lucru este demonstrat în primul rând prin modul în care el contestă ideea că globalizarea anulează caracterul local, descriind modul în care conceptul de local este construit pe o bază trans- sau supra-locală sau este promovat din exterior.[20] Există, de asemenea, perspectiva conform căreia asocierea dimensiunilor temporale și spațiale cu viața umană, care apar în globalizare, are un impact redus.[20] Se spune, de asemenea, că glocalizarea surprinde apariția unor noi realități indigene unice, care rezultă din interpenetrarea sferelor globale și locale.[21] Termenul „glocklizare” (glocklization), care combină conceptul "glocal" cu un pistol Glock, a fost creat în 2018 pentru a indica forme de glocalizare care sunt percepute ca fiind dezechilibrate și distructive pentru patrimoniul cultural local.[22]

În plus, conceptul de glocalizare are legături strânse cu termenul mai des întâlnit de globalizare și a fost descris ca o abordare mai generală a acestuia. Elementele unice ale glocalizării în acest context includ ideea că diversitatea este esența vieții sociale, că nu toate diferențele sunt șterse, faptul că istoria și cultura funcționează în mod autonom pentru a oferi un sentiment de unicitate experiențelor grupurilor (fie că sunt culturi, societăți sau națiuni), că glocalizarea elimină teama că globalizarea seamănă cu un val uriaș care șterge toate diferențele și că glocalizarea nu promite o lume fără conflicte, ci oferă o viziune asupra lumii mai bine ancorată istoric și mai pragmatică.[23]

Religie

[modificare | modificare sursă]

Glocalizarea poate fi reprezentată în aproape toate sferele societății sociale, inclusiv în religie. Un exemplu relevant poate fi observat într-un studiu care s-a concentrat pe diferențele dintre islamul din diferite regiuni ale lumii. În acest studiu specific, observațiile făcute între principiile religioase din Indonezia și Maroc au indicat o diferență semnificativă în forma religioasă dintre cele două, îmbinând rădăcinile fundamentale cu tradițiile indigene și cu obiceiurile locale. Studii similare au arătat că regiunile lumii care practică creștinismul și budismul au cunoscut schimbări similare bazate pe practici și norme culturale locale.[24]

Afaceri

[modificare | modificare sursă]

Deși termenul „glocalizare” s-a dezvoltat mai târziu în secolul al XX-lea, ideea din spatele său are o legătură strânsă de termenul economic și de marketing cunoscut sub numele de micromarketing – prin definiție, adaptarea și promovarea bunurilor și serviciilor la nivel global sau aproape global pentru piețe locale și specifice din ce în ce mai diferențiate. [25]

Turism

[modificare | modificare sursă]

Glocalizarea poate fi recunoscută, probabil mult mai în amănunt, în operațiunile turistice din întreaga lume - în special în ceea ce privește țările în care ghizii turistici și localnicii sunt la curent cu cultura pop și tehnologia globale, dar își prezintă totuși comunitățile, patrimoniul, istoria și cultura ca fiind distinct „locale”.[26] Un exemplu relevant este menționat de profesorul Noel Salazar de la Universitatea din Pennsylvania, al cărui studiu a analizat aceste caracteristici distinctive ale glocalizării pe insula Java din Indonezia.[26]

Provocări

[modificare | modificare sursă]

Glocalizarea funcționează cel mai bine pentru companiile care au autoritate descentralizată.[27] Costurile pentru companii cresc deoarece acestea nu pot standardiza produsele și proiectele, iar culturile diferite au nevoi și dorințe diferite, aspect evidențiat în această provocare. Un exemplu de companie care a reușit să creeze noi produse pentru piețele emergente este McDonald's, cu noile sale preparate pe bază de orez în India și China.[28] Acest lucru arată că McDonald's a efectuat cercetări și înțelege cerințele noii sale piețe pentru un meniu de mâncare la pachet de succes. Totuși, acest proces poate fi foarte costisitor și consumator de timp.[28] Una dintre principalele provocări pentru viitorul glocalizării este guvernarea acesteia. Guvernanța glocală[29] reprezintă interconectarea dintre actorii formali și informali la nivel global, național și local, care urmăresc să găsească un teren comun, să ia decizii, să le implementeze și să le aplice.

Starbucks în Orașul Interzis, China

Un exemplu de afacere globală care s-a confruntat cu provocări din cauza localizării produselor sale poate fi ilustrat prin închiderea unui Starbucks din Orașul Interzis din China în 2007. Încercarea companiei Starbucks de a se adapta culturii chineze prin adaptarea meniului la elemente locale, cum ar fi servirea de frappuccino cu ceai verde și extinderea magazinelor, a avut succes în majoritatea zonelor din China, dar când Starbucks s-a extins în Orașul Interzis, a apărut o problemă legată de identitatea culturală. Factorii asociați cu „influențele occidentale” reprezentate de Starbucks au fost percepuți ca o amenințare de o campanie online, care a reușit să determine închiderea magazinului din Orașul Interzis. Liderul acestei campanii, Rui, a declarat că tot ce dorește este ca Starbucks să părăsească Orașul Interzis pașnic și liniștit, iar locuitorii vor continua să se bucure de cafeaua Starbucks în alte părți ale orașului.[30]

Deși există multe provocări legate de globalizare, atunci când aceasta este realizată corect, poate aduce numeroase beneficii; unul dintre ele ar fi faptul că permite companiilor să ajungă la o piață țintă mai mare. Societatea beneficiază, de asemenea, de globalizare, deoarece creșterea competiției pe piață tinde să reducă prețul produselor, ceea ce înseamnă că consumatorii câștigă prin obținerea unor prețuri mai mici.[31] Aceasta contribuie la diminuarea decalajului de inegalitate, deoarece persoanele care înainte nu își permiteau anumite produse, în condițiile în care piața era controlată de monopoluri locale, pot acum achiziționa produsele la un preț mai accesibil.

Deși globalizarea are avantaje pentru consumator, aceasta nu este întotdeauna avantajoasă pentru producător, companiile mai noi și mai mici confruntându-se cu dificultăți în a ține pasul cu costurile reduse de producție ale concurenților multinaționali. Acest lucru duce fie la un preț mai mare și pierderea consumatorilor, fie la un profit mai mic, ceea ce, la rândul său, conduce la o competiție mai redusă pe piață.[32]

Agricultură

[modificare | modificare sursă]

Glocalizarea are loc și în domeniul agricol. Un exemplu menționat în acest sens se regăsește în cultivarea soiei. Anterior,[când?] existau numeroase ferme mici de soia de-a lungul coastei de est a Statelor Unite.[33] Totuși, pe măsură ce corporațiile mari au depășit concurența reprezentată de fermele mici, atenția s-a orientat către piețele externe. Antropologul Andrew Ofstehage se referă la această tranziție de la ferme mici, familiale, la ferme mari corporative ca la un aspect al „financia­rizării”. Ofstehage dezvoltă acest concept oferind exemplul pieței actuale a soiei din Brazilia. Pe măsură ce financiarizarea a făcut ca terenurile să devină mai scumpe și mai greu de obținut în Statele Unite, fermierii și-au îndreptat atenția spre alte țări. Această criză agricolă din SUA a fost rezultatul extinderii tot mai mari a fermelor corporative, care au înlăturat fermele familiale mici și au achiziționat cantități tot mai mari de teren. Din acest motiv, fermierii, atât cei noi, cât și cei cu experiență, care au privilegiul de a dispune de capital sau investitori, și-au orientat atenția către străinătate.[33] Mulți au început să investească în terenuri din Brazilia pentru a cultiva soia, folosind bani proveniți de la prieteni, investitori, vecini sau din economii proprii. Acești fermieri transnaționali au avut un mare succes, însă, pe măsură ce tot mai mulți fermieri au urmat acești pași, ciclul a început din nou. În încercarea de a se extinde și mai mult, fermierii urmează adesea trei direcții pentru a obține profit suplimentar și pentru a avansa procesul de financiarizare.[33] Ei fie își vând fermele din Brazilia unui alt fermier plin de speranță, fie își păstrează ferma, dar se întorc în Statele Unite pentru a o administra internațional, fie pornesc cu adevărat de la zero. Mai concret, fermierii își vând terenurile din Brazilia și se îndreaptă spre Piauí sau Tocantins, locuri în care soia crește bine și unde terenul este încă ieftin.[33]

Educație

[modificare | modificare sursă]

Glocalizarea educației a fost propusă în domenii specifice precum politică, economie, cultură, învățământ, informație, organizare, moralitate, spiritualitate, religie și alfabetizare „temporală”.[necesită clarificare] Abordarea recomandată este ca educatorii locali să consulte resurse globale pentru materiale și tehnici, apoi să le adapteze pentru utilizare locală. De exemplu, în domeniul informației, aceasta presupune dezvoltarea competențelor de utilizare a computerului și a mass-mediei, pentru a permite elevilor și educatorilor să privească dincolo de contextul lor local.[32]

Media

[modificare | modificare sursă]

În cartea sa Pământul este plat, Thomas Friedman vorbește despre modul în care internetul încurajează glocalizarea, de exemplu prin faptul că îi încurajează pe oameni să creeze site-uri web în limbile lor materne.

Televiziune

[modificare | modificare sursă]

Pe lângă utilizarea internetului, televiziunea și reclamele au devenit strategii utile pe care companiile globale le-au folosit pentru a-și localiza produsele. Companii precum McDonald's s-au bazat pe televiziune și reclame nu doar în emisfera occidentală, ci și în alte părți ale lumii, pentru a atrage diferite categorii de public, în funcție de demografia zonei locale. De exemplu, au folosit mascote care variază de la un clovn bărbat în emisfera occidentală, pentru a atrage publicul tânăr, la un clovnfeminin „atractiv” în Japonia, pentru a atrage publicul adult.[34]

Jocuri video

[modificare | modificare sursă]

Unii traducători de jocuri video preferă glocalizarea în detrimentul procesului de localizare în jocurile video.[35] (p248) În acest context, glocalizarea urmărește încă de la început să minimizeze cerințele de localizare pentru jocurile video destinate să fie atractive la nivel universal.[35] (p248) Academicianul Douglas Eyman citează expansiunea Mists of Pandaria pentru World of Warcraft ca exemplu de glocalizare, deoarece a fost concepută încă de la început pentru a atrage publicul global, celebrând în același timp cultura chineză.[35] (pp248-249)

Organizație comunitară

[modificare | modificare sursă]

Glocalizarea, sau glocalismul, în domeniul organizării comunitare se referă la acea organizare comunitară care consideră problemele sociale ca fiind nici locale, nici globale,[36] ci interdependente și interconectate (glocale),[37] necesitând practici de organizare care să abordeze simultan problemele locale și problemele globale .[38] Tehnicile de organizare glocală sunt frecvent asociate cu Noua Organizare Comunitară și se diferențiază de alte metode prin accentul pus pe joc, creativitate, bucurie, educație populară bazată pe colegialitate, activism cultural și o doză sănătoasă de experimentare.[39]

Unul dintre cele mai frecvente modele glocale de practică, organizarea comunitară funcțională, urmărește să organizeze comunitățile ( comunități funcționale ) în jurul unei funcții (adică o nevoie, un interes sau o problemă comună care afectează oamenii în mod glocal).[40] Organizarea comunitată funcțională pune accentul pe o înțelegere aprofundată a problemelor (cum ar fi puterea, împuternicirea și interesele comunitare), pe strategii de schimbare (cum ar fi educația populară, acțiunea directă și colaborarea) și pe strategii de comunicare care promovează „rețele incluzive”.[41] Obiectivele organizării comunitare funcționale sunt de a organiza comunitățile prin acțiune directă pentru a satisface nevoile imediate ale comunității, în timp ce se abordează problemele glocalizate. În acest fel, comunitățile funcționale acționează ca forme unice de protest, ca instrumente de împuternicire a comunității și ca alternative la sistemele instituționalizate de asistență socială. Exemple populare de comunități funcționale includ proiecte comunitare precum grădini comunitare, Centre Tehnologice Comunitare, piețe economice de cadouri, împărțirea alimentelor și alte forme de activism prin franciză și ajutor reciproc .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
  • Americanizare
  • Omogenizare culturală
  • Internaționalizare și localizare
  • McDonaldizare
  • Privatizarea mobilă
  • Fratelli Tutti

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 „Glocalization”. Encyclopedia Britannica. Accesat în .
  2. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. ↑ „Prof. Lange”. Uni-muenster.de. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  9. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  10. ↑ „What is glocalization? – Definition from WhatIs.com”. Searchcio.techtarget.com. Accesat în .
  11. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ Hampton, Keith and B Wellman. 2002. "The Not So Global Village of Netville", în Barry Wellman⁠(d) și Caroline Haythornthwaite⁠(d) (editori), The Internet in Everyday Life, Oxford: Blackwell, pp. 345–371.
  13. ↑ Soja, Edward W. Postmetroplis: Critical Studies of Cities and Regions (Malden, MA: Blackwell Publishing, 2000), 199–200.
  14. ↑ Roudometof, Victor (2016). Glocalization: A Critical Introduction (New York: Routledge).
  15. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. ↑ Go, J. (2016). Postcolonial Thought and Social Theory (New York: Oxford University Press).
  17. ↑ Hebert, D. G. & Rykowski, M. (Eds.), Music Glocalization: Heritage and Innovation in a Digital Age (Cambridge Scholars, 2018).
  18. ↑ Cameron, F., & S. Kenderdine (2007). Theorizing Digital Cultural heritage: A Critical Discourse. Cambridge, MA: MIT Press.Format:ISBN?Format:Page?
  19. 1 2 Robertson, R. (). European Glocalization in Global Context. Hampshire, UK: Palgrave Macmillan. p. 16. ISBN 978-0230390799.
  20. 1 2 Featherstone, Mike; Lash, Scott; Robertson, Roland (). Global Modernities. Thousand Oaks, CA: SAGE. p. 26. ISBN 9780803979482.
  21. ↑ Ritzer, George; Stepnisky, Jeffrey (). Sociological Theory. Thousand Oaks, CA: SAGE Publications. p. 229. ISBN 9781506337715.
  22. ↑ Hebert, David & Rykowski, Mikolaj. (2018). Music Glocalization: Heritage and Innovation in a Digital Age. Newcastle: Cambridge Scholars, p.354.
  23. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  24. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  26. 1 2 Annals of Tourism Research. 32: 628–646. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  27. ↑ International Business Review. 3: 1–14. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  28. 1 2 Journal of Developing Societies⁠(d). 29: 89–122. ISSN 0169-796X. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  29. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  30. ↑ Han, Gang (Kevin); Zhang, Ai (2009-11-01). "Starbucks is forbidden in the Forbidden City: Blog, circuit of culture and informal public relations campaign in China". Public Relations Review. Includes a Special Section: Public Relations in a Time of Economic Crisis. 35 (4): 395–401. doi:10.1016/j.pubrev.2009.07.004.
  31. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  32. 1 2 Educational Policy. 24: 52–82. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  33. 1 2 3 4 Ofstehage, A.L., 2018. Financialization of work, value, and social organization among transnational soy farmers in the Brazilian Cerrado. Economic Anthropology, 5(2), pp.274-285.
  34. ↑ Crawford, A., S. A. Humphries & M. M. Geddy (2015). "McDonald's: A Case Study in Glocalization". Journal of Global Business Issues, 9(1), 11–18.
  35. 1 2 3 Eyman, Douglas; Eyman, Douglas; Sun, Hongmei (). „Translation and Chinese Culture in Video Games”. În Guo, Li; Eyman; Sun. Games & Play in Chinese & Sinophone Cultures. Seattle, WA: University of Washington Press⁠(d). ISBN 9780295752402.
  36. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  37. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  38. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  39. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  40. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .
  41. ↑ „glocal | Definition of glocal in English by Oxford Dictionaries”. Oxford Dictionaries | English. Arhivat din original la . Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Theory into Practice. 47: 59–67.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor); Lipsește sau este vid: |title= (ajutor);
  • Sarroub, L. K. (2009). "Glocalism in literacy and marriage in transnational lives". Critical Inquiry in Language Studies (Special Issue: Immigration, Language, and Education) 6(1-2), 63–80.
  • Hollensen, S. (2016). Global Marketing, Pearson. [ISBN missing]
  • Bekh, K. (2016). A Company’s Marketing Mix in Terms of Glocal Marketing. Baltic Journal of Economic Studies, 2(5), 10-15 (in Web of Science: ; A COMPANY’S MARKETING MIX IN TERMS OF GLOCAL MARKETING)
  • Livholts, M., & Bryant, L. (Eds.). (2017). Social Work in a Glocalised World. Routledge. doi:10.4324/9781315628417doi:10.4324/9781315628417

Linkuri externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glocalizare&oldid=17731535