Sari la conținut

Glicozidă cardiotonică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Structura chimică generală

Glicozidele cardiotonice sau cardiace sunt o clasă de compuși organici care cresc forța inimii și scad rata contracțiilor acesteia prin inhibarea pompei celulare de sodiu-potasiu de tip ATPază.[1] Utilizările lor medicale benefice includ tratamentul insuficienței cardiace congestive și a aritmiilor cardiace. Cu toate acestea, toxicitatea lor relativă le împiedică să fie utilizate pe scară largă.[2]

Fiind cel mai adesea compuși toxici de origine vegetală, regăsindu-se în plante precum Digitalis (degetar) și Asclepias, acești compuși au totuși o gamă diversă de efecte biochimice privind funcția celulelor cardiace și au fost, de asemenea, sugerate pentru utilizare în tratamentul cancerului.[3]

  1. ^ Patel S (decembrie 2016). „Plant-derived cardiac glycosides: Role in heart ailments and cancer management”. Biomedicine & Pharmacotherapy. 84: 1036–1041. doi:10.1016/j.biopha.2016.10.030. PMID 27780131. 
  2. ^ Ambrosy AP, Butler J, Ahmed A, Vaduganathan M, van Veldhuisen DJ, Colucci WS, Gheorghiade M (mai 2014). „The use of digoxin in patients with worsening chronic heart failure: reconsidering an old drug to reduce hospital admissions” (PDF). Journal of the American College of Cardiology. 63 (18): 1823–1832. doi:10.1016/j.jacc.2014.01.051Accesibil gratuit. PMID 24613328. 
  3. ^ Riganti C, Campia I, Kopecka J, Gazzano E, Doublier S, Aldieri E, et al. (). „Pleiotropic effects of cardioactive glycosides”. Current Medicinal Chemistry. 18 (6): 872–885. doi:10.2174/092986711794927685. PMID 21182478.